Culmea Justiţiei: Judecătorii din Bihor sunt somaţi să înapoieze o parte din salariile "nesimţite"

A fost cineva invidios că magistraţii au salarii "nesimţite"? Dacă da, acum primeşte satisfacţie: angajaţii Tribunalului Bihor şi ai judecătoriilor Oradea, Aleşd, Beiuş, Marghita şi Salonta sunt puşi să returneze o parte din drepturile salariale câştigate de-a lungul anilor chiar prin sentinţe judecătoreşti, pe motiv că le-ar fi fost calculate prea generos.

Iniţiativa acţiunii - o premieră naţională - a avut-o, culmea, vicepreşedintele Tribunalului, judecătoarea Crina Muntean. Din grijă pentru banul public, afirmă aceasta. Din interese de carieră, susţin alţi judecători. Cert e că măsura a fost dispusă de Camera de Conturi şi a vizat 310 angajaţi ai instanţelor din judeţ, de la judecători şi grefieri până la şoferi şi femei de serviciu.

Grevă la Palat

Cu exact un an în urmă, la Palatul de Justiţie se desfăşura prima grevă a angajaţilor din instanţele bihorene, care cereau să li se aplice şi lor OG 20/2016 privind echilibrarea veniturilor din sistemul public. Gândit pentru educaţie şi sănătate, actul normativ prevedea că bugetarii cu salarii de încadrare sub nivelul maxim pentru fiecare funcţie, grad sau treaptă să fie plătiţi la nivelul maxim al salariului de încadrare din acea instituţie, iar aplicat magistraţilor le-ar fi asigurat o creştere a veniturilor cu 18%.

Cu acel prilej, BIHOREANUL era singura publicaţie care dezvăluia veniturile de care se bucurau, totuşi, magistraţii, beneficiari ai unor drepturi salariale uriaşe câştigate prin sentinţe judecătoreşti. Câteva exemple: preşedinta Judecătoriei Oradea, Florentina Sandu, încasase în anul precedent 85.315 lei net, aproape cât preşedintele României, vicepreşedinta Crenguţa Crăciun primise drepturi salariale restante de 228.143 lei, şefa secţiei civile, Laura Gligor, drepturi salariale la zi şi restante de 255.460 lei, în timp ce preşedinta Tribunalului, Carmen Domocoş, încasase pe 2015 un salariu de 104.200 lei şi restanţe de 110.270 lei, iar vicepreşedinta Crina Muntean 188.040 lei.

Sporuri peste sporuri

Tocmai Muntean a fost cea care a declanşat un scandal monstru, unic în ţară, privind drepturile salariale ale angajaţilor din instanţe, variate şi mănoase: sporuri de confidenţialitate (15% din salariul de încadrare), de solicitare neuropsihică (50%), de "anticorupţie" (40%, prin asimilarea cu procurorii DIICOT şi DNA), de executări penale şi civile (10%), prin actualizarea VRS (Valoarea de Referinţă Sectorială, care a variat de la 264 lei în 2005 la 405 lei în 2007), plus indexări (de 5%, 2% şi 11% faţă de inflaţie), stimulente, prime pentru concediu de odihnă, bonuri de masă şi alte drepturi şi sporuri în sume fixe.

Toate acestea izvorau din numeroase acte normative care de-a lungul timpului s-au tot schimbat, iar diverse guverne au refuzat plata lor, astfel încât magistraţii, personalul auxiliar, funcţionarii publici şi personalul contractual din instanţe au deschis în toată ţara procese pentru a obliga statul la plata lor. Iar colegii care au soluţionat cauzele le-au dat, evident, dreptate. Urmarea? Până la apariţia Legii 330/2009, privind salarizarea unitară a personalului bugetar, care a înlăturat discriminările din salarizarea magistraţilor, aceştia au ajuns să câştige drepturi salariale care pe perioada 2004-2009 s-au cifrat la sute de mii de lei pe persoană, sumele fiindu-le plătite în diverse tranşe din 2009 până în 2015.

De la procurori la auditori

Acum, însă, angajaţii Tribunalului şi ai judecătoriilor din Bihor trebuie să restituie o parte din bani. Motivul? În toamna anului 2015, când trebuia să încaseze ultima tranşă din restanţe, judecătoarea Crina Muntean a sesizat DIICOT Oradea asupra modului de calculare a drepturilor salariale, acuzând săvârşirea, de către angajaţii de la compartimentul contabil, a trei infracţiuni extrem de grave: delapidare, spălare de bani şi fraudă informatică.

DIICOT a dispus Camerei de Conturi Bihor (CCB) să facă un control privind calcularea drepturilor salariale, iar auditorii financiari, după verificări întreprinse între 8 februarie - 31 martie 2016, şi-au prezentat concluziile într-un Raport întocmit pe 15 aprilie 2016, în 20 ianuarie 2017 emiţând o Decizie pentru refacerea calculelor şi recuperarea prejudiciilor, inclusiv a sumelor datorate bugetului de stat şi bugetelor asigurărilor sociale aferent drepturilor încasate necuvenit.

Precizând că drepturile au fost câştigate de angajaţi în baza a 150 de sentinţe, individuale şi colective, care s-au referit la perioade diferite de timp, dar care nu au stabilit sume fixe, ci doar au indicat criterii de calculare, Raportul CCB constata două tipuri de abateri: "posibile erori ce pot denatura cheltuielile şi plăţile de personal" şi "nerespectarea prevederilor legale privind calcularea, declararea şi virarea la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale a contribuţiilor datorate de asiguraţi şi de angajator pentru drepturile salariale acordate în baza sentinţelor".

Drepturi suprapuse

Concret, verificând prin eşantionare calcularea drepturilor salariale a 24 (dintr-un total de peste 350) judecători şi funcţionari publici din Tribunal şi judecătorii pe lunile martie, iulie şi decembrie 2015, auditorii CCB au stabilit că au fost suprapuse unele drepturi (atât prin actualizarea VRS, cât şi prin indexări), că s-au acordat drepturi pentru perioade mai mari decât cele specificate în sentinţele judecătoreşti (adică şi după emiterea acestora) şi că s-au actualizat eronat plăţi, ceea ce "a condus indubitabil la efectuarea unor plăţi mai mari decât cele legal cuvenite".

Concluzia a fost că valoarea estimativă a "erorilor/abaterilor" este de 432.552 lei, responsabilitatea aparţinând ordonatorilor de credite, adică judecătorilor Constantin Manoliu (preşedinte al Tribunalului în mandatele 2008-2011 şi 2011-2014), Carmen Domocoş (preşedinte între iulie 2014-iulie 2017) şi Crina Muntean (vicepreşedinte, îndeplinind atribuţiile preşedintelui din iulie 2017 până în prezent), managerului economic Marioara Iuhas şi funcţionarelor Mihaela Talpoş, Mirela Hodăian, Florica Lola şi Dănuţ Şerb.

Sufocaţi de drepturi

Cum s-au apărat reprezentanţii Tribunalului? Fosta preşedintă Domocoş a pus neregulile pe seama multitudinii sentinţelor judecătoreşti prin care au fost recunoscute drepturile salariale şi pe numărul mare al beneficiarilor acestora, pe lipsa unui program informatic pentru stabilirea retroactivă a drepturilor şi pe suprasolicitarea personalului implicat în efectuarea calculelor. "Practic, opinia a fost să se ţină cont de toate sentinţele apărute în ordine cronologică şi că se vor acorda aceste drepturi în raport cu salariile avute pe statele de plată", a explicat fosta preşedintă auditorilor CCB.

Predecesorul său, Constantin Manoliu (foto), a arătat că în mandatele sale au fost puse în plată doar drepturile stabilite prin sentinţele referitoare la actualizarea salariilor în funcţie de VRS, nu şi cele de indexare, dar chiar şi "aplicarea acestora s-a făcut corect, prin raportarea la salariile brute avute în plată în intervalul prevăzut în sentinţe, fapt care a determinat logic ca salariile pe acea perioadă să fie mai mari". Altfel spus, era firesc ca după includerea în salariile de bază a sporurilor de tot felul, salariile să fie mai mari, iar ulterior aplicarea indexărilor de 2%, 5% şi 11% să se facă prin raportarea la salariile astfel mărite.

Explicând că deşi o sentinţă recunoştea un spor până la o anumită dată, acest lucru nu însemna că respectivul drept era valabil doar până la acea dată, Manoliu a arătat că "drepturile izvorâte din aplicarea sentinţelor au caracter de continuitate", acest lucru fiind recunoscut atât de Curtea Constituţională, cât şi printr-un ordin al Ministerului Justiţiei. Mai mult, că la fel ca Tribunalul Bihor au calculat drepturile şi instanţele de pe raza altor Curţi de Apel, ca de exemplu Cluj, Târgu Mureş, Braşov, Craiova, Iaşi. "Nelămuririle Camerei de Conturi Bihor sunt de natură juridică, nu contabilă", a concluzionat Manoliu, adăugând, în fine, că obligarea angajaţilor de a vira în solidar cu angajatorii impozite la bugetul de stat şi la cele ale asigurărilor sociale este aberantă, acestea fiind calculate şi reţinute la data efectuării plăţilor.

Recalculare la dublu

În ciuda contestării Raportului şi Deciziei CCB, acestea au fost menţinute de către Curtea de Conturi a României, iar vicepreşedinta Crina Muntean, rămasă la comanda instituţiei după încetarea mandatului lui Domocoş şi invalidarea concursului organizat pentru ocuparea postului de preşedinte (la care s-au prezentat fosta preşedintă şi judecătoarea Daniela Jurjuţ-Lazăr), a dispus refacerea calculelor de către acelaşi Departament Economic-Financiar-Administrativ care le calculase iniţial greşit. Rezultatul? Într-o primă fază, după recalculare a reieşit că 310 angajaţi aveau de returnat în total 884.456 lei. Dublu faţă de cei 432.552 lei estimaţi de CCB.

În general, salariaţii ar fi trebuit să restituie fiecare între 1.000 şi 15.000 lei, Muntean însăşi având de înapoiat 15.044 lei. Cel mai rău afectată a fost judecătoarea Daniela Jurjuţ-Lazăr, înscrisă deja, la fel ca Muntean, la noul concurs pentru funcţia de preşedinte al Tribunalului Bihor, programat în perioada octombrie-decembrie 2017. Acesteia i-au fost imputaţi într-o primă fază 86.000 lei, apoi 145.934 lei, pentru ca ulterior să-i fie stabilită o sumă de 188.881 lei brut, respectiv 140.306 lei net. "Prin demersurile făcute, Crina Muntean îi "dă de lucru" contracandidatei la concursul pentru postul de preşedinte", susţine unul dintre judecătorii Tribunalului.

Cu jalba la CSM

Jurjuţ nu doar că a contestat recalcularea, ci s-a adresat şi Consiliului Superior al Magistraturii, cerând luarea de "măsuri urgente ca urmare a managementului defectuos exercitat de conducerea Tribunalului prin vicepreşedintele Crina Muntean". Judecătoarea acuză faptul că însuşi Raportul CCB "întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prin atingerea dreptului legitim la acordarea restanţelor salariale obţinute prin titluri executorii", faptă pentru care, spune ea, "îmi rezerv dreptul de a acţiona pe cale penală", cu atât mai mult cu cât inspectorii de conturi au verificat în anii precedenţi Tribunalul şi nu au găsit nicio neregulă.

Mai mult, Jurjuţ a precizat că Decizia CCB a fost contestată în justiţie, printr-un proces deschis la Tribunalul Satu Mare, unde inclusiv conducerea Tribunalului Bihor a cerut suspendarea şi anularea aplicării măsurilor dispuse, ca atare ordinul de recalculare dat de Muntean este şi el tot "un act abuziv". "Orice indisponibilizare a drepturilor băneşti ale subsemnatei, în absenţa unui titlu executoriu, este nelegală şi atrage răspunderea penală a celor care ar proceda astfel", avertizează judecătoarea în plângerea către CSM.

Nu în ultimul rând, Jurjuţ arată că vicepreşedinta Tribunalului este "incompatibilă să efectueze coordonarea demersurilor privind recalcularea", deoarece Raportul CCB care stă la baza operaţiunii a fost întocmit tocmai ca urmare a plângerii depuse de ea la DIICOT, astfel că "este evident interesată în a-şi justifica demersul iniţial".

"Recuperatoare" grijulie

Pe 26 octombrie Tribunalul Satu Mare a suspendat aplicarea Deciziei CCB privind recalcularea salariilor în instanţele bihorene. Cu toate astea, Muntean a pus salariaţii să semneze un "Act de recunoaştere voluntară a prejudiciului şi angajament de plată pentru restituirea sumelor pe cale amiabilă". De ce a făcut-o, permiţând interpretarea că astfel a nesocotit o hotărâre judecătorească? Din grijă pentru banul public, a declarat ea BIHOREANULUI.

Aceeaşi grijă care a motivat-o şi atunci când a sesizat DIICOT, şi acum, când a cerut salariaţilor să restituie banii "de bună voie". Potrivit explicaţiilor sale, trebuia să se conformeze Deciziei CCB până la finele lunii septembrie, iar angajamentele de plată le-a cerut în pofida hotărârii Tribunalului Satu Mare deoarece "în acest weekend" intervine prescripţia fiscală, adică "amnistierea" datoriilor mai vechi de 3 ani. "Am considerat că trebuie conservat dreptul instituţiei de a recupera prejudiciul prin suspendarea dreptului de prescripţie".

Mai mult, Muntean susţine că, tocmai pentru ca statul să nu piardă sumele pe care angajaţii le-au încasat necuvenit, a deschis şi procese pentru recuperarea banilor împotriva celor care au refuzat să semneze angajamentele. "În total, 26 de salariaţi au semnat angajamentele de plată, iar faţă de 79 de persoane am introdus acţiuni în recuperare. Faţă de judecători am depus acţiunile la Tribunalul Arad, iar faţă de celelalte categorii de personal şi faţă de cei care între timp s-au pensionat, la Tribunalul Bihor". Adică instanţa pe care o conduce ar putea să-şi judece propriii angajaţi! La această observaţie, vicepreşedinta a replicat că "analizează formularea unei cereri de strămutare" a proceselor.

Datorii micşorate

Judecătoarea a explicat şi motivul pentru care a deschis procese doar împotriva a 79 de salariaţi din totalul celor 310 vizaţi iniţial, spunând că o ultimă recalculare s-a soldat cu constatarea că doar 105 trebuie să restituie diverse sume, şi încă într-un cuantum mai mic decât cel de 884.456 lei stabilit anterior, asta pentru că "am considerat că pot fi aplicate prevederile legii prescripţiei fiscale". Atfel spus, nu au mai fost imputate sumele mai vechi de 3 ani, ci doar ultima tranşă, plătită în decembrie 2015, ceea ce face ca fiecare dintre cele 79 de persoane să aibă de înapoiat între câteva sute şi câteva mii de lei. Evident, cu excepţia Danielei Jurjuţ-Lazăr, căreia acum i se impută "doar" 100.000 lei.

Deşi reporterul a întrebat-o dacă în urma recalculării i s-au confirmat suspiciunile privind săvârşirea unor infracţiuni, vicepreşedinta Tribunalului s-a eschivat de la un răspuns, afirmând că nu poate divulga nici de ce a sesizat DIICOT, deoarece "dosarul de urmărire penală este în fază nepublică", nici dacă cercetările conduc spre fapte penale. "Nu pot spune în ce constau erorile constatate la recalculare, decât că erau evidenţe nu duble, ci multiple, în care sumele nu coincideau", iar "în evidenţa informatică erau date alterate". "Mă preocupă extrem de mult problema aceasta a drepturilor salariale. În măsura în care atribuţiile de serviciu îmi vor permite să mă ocup de problemă mai departe - deocamdată sunt doar înlocuitor (n.r. – al preşedintelui Tribunalului) - evident că o să fac toate verificările posibile", a mai spus Muntean, precizând că în paralel a deschis şi acţiuni pentru lămurirea dispozitivelor sentinţelor judecătoreşti la instanţele care au dat câştig de cauză salariaţilor.

Cine va răspunde, însă, dacă acestea vor confirma că drepturile încasate de salariaţii instanţelor bihorene au fost calculate şi plătite corect? Rămâne de văzut. Cert e că actuala şefă a Tribunalului joacă tare şi se arată gata să meargă până în pânzele albe pentru a dovedi că propriii ei colegi, ba chiar şi ea însăşi, au primit timp de câţiva ani bani nemeritaţi. Şi, dacă se va dovedi asta, chiar ar fi culmea Justiţiei!

LA VEDERE
Salarii de salarii

Începând din acest an, salariile şi sporurile de care se bucură bugetarii au devenit informaţii publice care, potrivit noii legi a salarizării personalului bugetar, intrată în vigoare pe 1 iulie 2017, trebuie postate pe site-urile tuturor instituţiilor. În ce priveşte Tribunalul Bihor, lista indică salarii brute cuprinse între mai puţin de 2.000 lei şi peste 12.000 lei, la care se adaugă sporuri de muncă în condiţii grele (15%), de confidenţialitate (5%) şi de doctorat (50% din salariul minim pe ţară).

Vicepreşedintele Tribunalului Bihor are un salariu brut de bază de 14.702 lei şi sporuri de 2.205 lei pentru muncă grea plus 1.980 lei pentru confidenţialitate, un judecător şef de secţie 12.705 lei plus sporuri de 1.906 lei şi respectiv 1.784 lei, un judecător fără funcţie 11.144 lei plus sporuri de 1.787 şi 1.672 lei, un prim-grefier 7.444 lei (fără sporuri), un grefier şef de secţie între 6.010 şi 7.256 lei, un specialist IT 10.619 lei, un şofer 2.555 lei, managerul economic 11.514 lei, un consilier superior 7.916 lei, un expert clasa I de grad superior 7.676 lei, un muncitor 2.361 lei şi o femeie de serviciu 1.785 lei (toţi aceştia primind şi sporul de 15% pentru condiţii grele de muncă).

La o Judecătorie, cum este de pildă cea din Aleşd, salariile brute sunt de 12.949 lei pentru preşedinte şi pentru judecătorii cu grad de Tribunal, 11.653 lei pentru judecătorii fără funcţii, 6.422 lei pentru grefierul şef, 2.434 lei pentru şofer şi 2.246 lei pentru muncitori, sume la care se adaugă şi sporurile.