Senatorul UDMR Cseke Attila a vorbit, joi, despre proiectul său de lege privind plata deşeurilor pe cantitatea aruncată şi nu pe numărul persoanelor care locuiesc la o adresă, după ce acesta a căzut, cu o zi înainte, la votul final din Camera Deputaţilor. În camera decizională, proiectul iniţiat de Cseke a primit 16 voturi "pentru", 8 abţineri şi 273 de voturi împotrivă.
"Proiectul nu crea obligaţii, ci prevedea că, acolo unde autoritatea locală doreşte şi există asemenea posibilităţi, tarifarea deşeurilor să se facă pe volumul aruncat, nu pe numărul de persoane. Astăzi, în România, deşeurile sunt singura utilitate publică ce se plăteşte pe persoană, în rest apa, căldura, gazul le plătim după cât consumăm", a declarat Cseke Attila.
Senatorul a subliniat faptul că în aproape toată Uniunea Europeană este folosit sistemul "pay as you throw" - adică plăteşti cât arunci, implementarea acestuia şi în România fiind "cerută insistent" de Comisarul pentru Mediu al UE. Potrivit datelor Eurostat, în 2010, România era pe ultimul loc în Europa la colectarea selectivă, reciclând doar 1% din deşeuri.
Cseke Attila a explicat cum ar putea funcţiona un sistem "pay as you throw". "Ca să se înţeleagă, există în principal două posibilităţi: ori cetăţeanul spune ce tip de tomberon vrea, de un anumit volum, şi plăteşte pentru acea cantitate, ori - în alte ţări - sunt folosite diverse tipuri de saci. Spre exemplu, să spunem că poţi cumpăra un sac cu 20 de bani, iar cu aceşti bani ai cumpărat şi dreptul de a arunca câte deşeuri încap în acesta. Un alt tip de sac se vinde cu 10 bani, dar este destinat deşeurilor reciclabile. Din acel moment, cetăţeanul este stimulat financiar să facă selectarea deşeurilor", a explicat senatorul.
În condiţiile în care proiectul a căzut în Camera Deputaţilor, Cseke Attila a arătat că "astăzi, deşi ar dori să introducă acest sistem, Oradea nu poate să facă acest lucru pentru că nu există cadrul legal necesar".
Senatorul UDMR s-a arătat mai deranjat, însă, de atitudinea unor parlamentari, care în plen sau la dezbaterile în comisii, au susţinut că, deşi sistemul este unul bun, el nu poate fi implementat şi în România. "Eu refuz să cred în astfel de discursuri. De ce la noi nu s-ar putea? Şi poziţia Guvernului a fost similară, şi anume că principiul este bun, dar nu există mijloacele necesare implementării lui".
Politicianul a anunţat că, în sesiunea din toamnă, va relua demersul pentru aprobarea unei astfel de legi. Acelaşi lucru l-a anunţat cu privire la un alt proiect de lege propus tot de UDMR-ist, care prevedea reabilitarea unor ansambluri de clădiri istorice din centrele oraşelor din România cu bani de la bugetul de stat. Proiectul a fost respins în urmă cu circa trei săptămâni. Pentru a trece, mai lipseau şase voturi, a precizat Cseke Attila.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.