Cu sala plină
La eveniment au participat mai multe clase de elevi de la diferite şcoli din oraş. Cei mai mici dintre ei, însă, nu prea au avut răbdare să asculte toate discursurile, la care au fost aduşi probabil "cu clasa", aşa că s-au foit pe scaune. Conferinţa a fost urmărită şi de mai mulţi orădeni pasionaţi de subiectul ales, printre aceştia numărându-se şi primarul Ilie Bolojan, care de data aceasta nu a stat la prezidiu.
În deschidere, despre Alex Ştefănescu au vorbit directoarea Bibliotecii Judeţene "Gheorghe Şincai", Ligia Mirişan, şi profesorul universitar Ion Simuţ, despre care invitatul de onoare a spus că "este un critic literar mai bun decât mine". Cei doi au subliniat faptul că Alex Ştefănescu scrie critică literară pentru cititori şi nu pentru scriitori sau pentru alţi critici, dar au pus accent şi pe spiritul ludic al acestuia.
De altfel, Alex Ştefănescu şi-a şi început prelegerea cu o glumă. "Mă scuzaţi că vorbesc de pe scaun. Efortul de a sta în picioare mi-ar consuma mare parte din inteligenţă", a spus acesta spre amuzamentul participanţilor. "Mi-ar plăcea să locuiesc la Oradea, am o stimă pentru acest oraş. Dar, din păcate, locuiesc în Bucureşti", a mai spus, în deschidere, cunoscutul critic literar.
Lectura, o plăcere
Alex Ştefănescu le-a povestit elevilor că şi-a petrecut viaţa întreagă citind din plăcere şi tocmai de aceea îl uimeşte faptul că lectura a devenit pentru tinerii de acum o obligaţie şi o activitate lipsită de pasiune. "Este de neconceput. E ca şi cum mâncatul unei prăjituri ar fi o corvoadă. Oamenii au inventat literatura să-şi ofere o plăcere", a spus invitatul Academiei Civice.
Criticul literar a mai precizat că una dintre cauzele acestei realităţi este modul în care sunt concepute manualele de limba şi literatura română. "Am deschis un manual în care era analizată poezia "Floare albastră" de Mihai Eminescu, o creaţie plină de graţie. Ori, în manual, elevul este mitraliat cu nişte întrebări, cu nişte somaţii: care sunt actanţii în această poezie, identificaţi toposul acestui poem, faceţi două coloane, una cu neologisme şi una cu arhaisme. Ce legătură au toate astea cu frumuseţea poeziei? Noi citim poezia ca să ne lăsăm transportaţi de ea, să ne eliberăm, nu ca să simulăm un comentariu ştiinţific", a spus Alex Ştefănescu, adăugând că acest mod de a trata literatura îi face pe mulţi elevi să se îndepărteze definitiv de aceasta.
"Am mai spus-o, chiar sunt hotărât să dau în judecată Ministerul Educaţiei pentru că-i îndreaptă pe tineri spre frigiditate estetică. Să nu mai citeşti toată viaţa este o chestie foarte gravă", a adăugat dramaturgul.
Concurenţă neloială
Alex Ştefănescu le-a spus celor prezenţi că nu sunt obligaţi să citească, dar ar trebui să ştie că există literatură de calitate care le poate oferi plăcere. "Oamenii care nu citesc se urăţesc, le apar pete pe suflet. Oamenii care citesc sunt mai frumoşi, chiar şi fizic, căci un om care citeşte are o anume nobleţe...".
În opinia criticului literar, un alt motiv pentru care tinerii au renunţat să citească este acela că şi-au găsit alte moduri directe să-şi procure plăcerea. "Este o concurenţă neloială pe care o fac alte posibile plăceri literaturii. De exemplu, ca să guşti frumuseţea unei poezii trebuie să parcurgi un text, să descifrezi cuvintele rând cu rând, să-ţi reprezinţi acele imagini. Pe când, te uiţi la televizor şi primeşti plăcerea direct. O plăcere brutală. Această trecere direct la plăcere este o mare greşeală pe care o fac oamenii de azi. Frumos este ca viaţa să fie ritualizată. Numai animalele trăiesc direct", a spus criticul literar.
Pe de altă parte, Alex Ştefănescu a admis că există şi foarte mulţi oameni în România care se cred scriitori. "Am acasă dosare cu 4.000 de scriitori, dintre care poate 100 sunt cu adevărat", a remarcat acesta.
Conferinţa din sala mare a Primăriei a precedat lansarea cărţii "Convorbiri cu Alex. Ştefănescu" a Ioanei Revnic, profesoară de Litere la Oradea, programată să înceapă de la ora 17 la Librăria Humanitas "Mircea Eliade" din Oradea.
Alex Ştefănescu este critic şi istoric literar, prozator, dramaturg, publicist şi realizator de emisiuni TV. În perioada 1995-2010 a fost redactor şef al revistei "România literară". Este autor a mii de articole şi a 20 de cărţi. Dintre acestea, cele mai multe reacţii le-a stârnit "Istoria literaturii române contemporane 1941-2000", apărută în 2005, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.