Cristian Buzlea, candidat PNL Bihor la Camera Deputaților: „Trebuie să îi redăm satului bihorean viața de altădată”

Director al celui mai performant oficiu judeţean al Agenţiei pentru Finanţarea Intervenţiilor în Agricultură din România (AFIR), cu peste 4.000 de proiecte europene implementate în 6 ani, Cristian Buzlea este fiul unei familii de ţărani din Bălnaca. Liberal din 2008, bărbatul de 43 de ani candidează pentru un mandat în Camera Deputaţilor la propunerea conducerii PNL Bihor. "Eu nu mi-am depus cerere pentru a candida. Am fost nominalizat de preşedintele Ilie Bolojan şi de primarul Florin Birta, care au apreciat activitatea mea la OJFIR Bihor", spune Buzlea.

Absolvent a două facultăţi, de Teologie şi de Ştiinţe Politice, şi al unui curs de înalţi funcţionari publici, Buzlea nu se aştepta să fie nominalizat, "Candidatura mea demonstrează că în PNL oricine îşi face treaba poate fi promovat oricând", concluzionează şeful OJFIR Bihor. În cazul de faţă, cu votul bihorenilor pe care promite să îi reprezinte...

- Bihorul e pe primul loc în ţară la atragerea fondurilor UE pentru dezvoltare rurală, cu 4.000 de proiecte implementate din 2014 încoace, în valoare de 303,2 milioane euro, aşadar peste judeţe cu agricultură intensivă. Cum se explică acest rezultat?

- Încă de la lansarea ghidurilor pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, ne-am întâlnit cu reprezentanţii firmelor de consultanţă, am studiat împreună criteriile de eligibilitate, iar unde a fost nevoie, le-am făcut colegilor din Bucureşti recomandări care au fost implementate. Înaintea sesiunilor de depunere a proiectelor am promovat prin presă intenţiile noastre, ceea ce a făcut să ne caute sute de oameni, şi am organizat întâlniri cu cetăţenii în primării, şcoli şi cămine culturale din tot judeţul. Am dat sfaturi pe înţelesul fiecăruia şi rezultatele s-au văzut.

Colegii mei au muncit foarte mult. În perioada de evaluare a proiectelor, spre exemplu, se întorceau de pe teren noaptea târziu şi a doua zi o luau de la capăt, fără să se plângă. Trebuie să spun că ne-a ajutat foarte mult existenţa consultanţilor şi a celor şapte Grupuri de Acţiune Locală. Dacă alte judeţe duc lipsă de specialişti în scrierea de proiecte, în Bihor sunt peste 60 de firme de consultanţă, multe cu activitate în mediul rural.

După muncă şi răsplată...

- Programele AFIR permit nu doar finanţarea proiectelor agricole, ci şi a altora în mediul rural, de pildă medicale. În Tinca există o asemenea policlinică, Pro Medica Venus, cu 12 specialităţi şi punct de recoltare - laborator, care deserveşte 8.000 de locuitori. Cum ar putea fi mai cunoscute asemenea exemple de succes, pentru ca şi alţii să le ia ca model?

- Prin PNDR finanţăm inclusiv investiţii non-agricole pentru dezvoltarea satului românesc. E vorba de proiecte referitoare la agropensiuni, ateliere de mecanică, vulcanizare şi tinichigerie, spălătorii auto ori de covoare, centre de înfrumuseţare, cabinete medicale ş.a. De exemplu, specialişti în IT, cum ar fi IT Smartwear din Săldăbagiu de Munte, au plecat de la un proiect de 200.000 euro semnat cu AFIR, prin care şi-au construit şi dotat birourile cu calculatoare, iar astăzi rulează milioane de euro. Avem apoi agropensiuni precum Hanna şi Căsuţa cu pridvor din Băile Felix, Casa Bucătarului din Bălnaca, Gradia din Şuncuiuş, Carpathia din Bulz, care sunt foarte căutate de turişti şi reprezintă tot atâtea exemple de bună practică...

- Ce îi lipseşte satului bihorean pentru a ajunge la nivel european? Şi ce trebuie făcut?

- Trebuie să îi redăm satului bihorean viaţa de altădată. Cred cu tărie că şansa de a accesa proiecte europene, pe care OJFIR le-o oferă bihorenilor, are un triplu efect. Astfel, o parte dintre bihoreni nu mai părăsesc satul natal pentru că îi ajutăm să îşi deschidă o afacere, o altă parte se întorc de la oraş acasă pentru că se descurcă mai bine, iar unii părăsesc zona urbană pentru o viaţă mai liniştită la sat. Satul poate genera o sursă de venit corectă pentru fiecare dintre ei. Apoi, investiţiile în reţelele de apă, canalizare, gaz, construirea de şcoli şi grădiniţe, parcuri, pieţe şi cămine culturale, prin măsurile dedicate primăriilor, îmbunătăţesc calitatea vieţii. Diferenţele dintre sat şi oraş încep să dispară.

"Să căutăm la raft produse româneşti"

- Care este motivul pentru care românii consumă în majoritatea cazurilor fructe şi legume de import, iar fermierii români nu ajung în magazine şi hipermarketuri?

- Începem să avem producători bihoreni de fructe şi legume care livrează către hipermarketuri. Avem mere şi pere de la Cheresig, Salonta şi Brusturi, roşii cherry din Toboliu, legume de tot felul din Avram Iancu, Diosig, Valea lui Mihai şi Tărcaia... Problema e însă legată de preţ. Fermierii ar trebui să primească subvenţii mai mari, pentru ca adaosul comercial să fie mai mic, iar preţul de raft să fie accesibil consumatorului. În plus, trebuie să construim în Bihor centre de colectare care să cumpere, în baza unor contracte ferme cu procesatorii, legume şi fructe la un preţ corect.

- Cât de sănătos mănâncă românii şi care este motivul pentru care nişa produselor bio este încă insuficient abordată?

- Românilor începe să le pese de sănătatea lor, încep să conştientizeze că e mai uşor să previi anumite boli, printr-o alimentaţie sănătoasă, decât să le tratezi mai târziu. Trebuie să ne deprindem să căutăm la raft produse româneşti, pentru că au gust şi miros. Prin asta reuşim să ne hrănim sănătos şi să dăm o şansă fermierului român.

"Există încă frica de cooperativa comunistă"

- În ce măsură fărâmiţarea proprietăţii agricole afectează productivitatea? De ce nu vor fermierii să se asocieze?

- Fermierii au început să înţeleagă că uniţi pot fi mai puternici, chiar dacă există încă frica de cooperativa comunistă. În exerciţiul financiar viitor se vor acorda punctaje suplimentare pentru formele asociative, iar rata sprijinului financiar nerambursabil va creşte cu 20 de procente.  Tendinţa firească va fi de asociere.

- Problemele multor producători agricoli sunt desfacerea şi procesarea. De ce nu avem în Bihor fabrici de conserve, să zicem, sau abatoare?

- Aşa este. Tocmai de aceea, propunerea noastră către Comisia Europeană privitoare la construirea unor centre de colectare legume şi fructe se va regăsi în lista obiectivelor de finanţare în perioada 2021-2027.

Totuşi, mă bucur să pot spune că avem în Bihor cel mai mare depozit de preluare, sortare, refrigerare şi comercializare a legumelor finanţat în Romania din fonduri europene. Fresco Verde din Nojorid a costat circa 7 milioane euro. Pe partea de procesare legume avem două mari investiţii, una în parcul industrial din Oradea şi una în Sălard. Pe partea de abatorizare avem în implementare, tot în Nojorid, un proiect de 6 milioane euro al fabricii de procesare a cărnii Andromi. În ceea ce priveşte sectorul cerealier, reuşim să depozităm în Bihor tot ceea ce producem în judeţ şi chiar putem prelua din judeţele limitrofe Arad, Satu Mare şi Sălaj. La fel, morăritul acoperă toată cantitatea de făină cerută de fabricile de panificaţie.

100.000 euro pentru instalarea la sat

- Ce ar trebui schimbat pentru ca accesarea fondurilor europene să nu fie o chestiune prea complicată pentru oamenii de la ţară?

- Ar trebui să avem proceduri de accesare prietenoase, flexibile şi clare. Am făcut deja o mulţime de progrese: depunerea online a proiectului de finanţare, semnarea contractului prin semnătură digitală, depunerea documentaţiilor în format electronic în platforma AFIR. De asemenea, este posibilă interogarea ROCRIS şi APIVMENT pentru obţinerea cazierului judiciar şi a certificatului fiscal...

- Depopularea satelor este efectul lipsei locurilor de muncă, pe de o parte, şi pe de alta a lipsei infrastructurii edilitare. Ce remedii vedeţi pentru rezolvarea acestor probleme?

- Soluţiile sunt construirea de parcuri industriale judeţene, care să oferteze cu salarii corecte forţa de muncă locală, încurajarea antreprenorilor locali prin finanţări europene şi continuarea accesării de fonduri europene pentru infrastructura edilitară. Programul de dezvoltare rurală prevede o serie de facilităţi pentru tinerii din zona rurală, iar prima de instalare în agricultură va creşte la de 50.000 euro la 100.000 euro. Tinerii vor fi încurajaţi să se aşeze şi să investească în zona rurală. Ei vor beneficia de facilităţi importante legate de mărirea sprijinului financiar nerambursabil, dar şi de criterii avantajoase de evaluare şi selecţie.

"Avem nevoie de legi mai bune"

- De ce ar merita bihorenii să vă voteze pe dvs. şi pe colegii din PNL?

- Pentru că suntem o echipă de profesionişti care au demonstrat, fiecare în domeniul lui, că pot face performanţă. Avem un preşedinte de Consiliu Judeţean, Ilie Bolojan, şi un primar al municipiului Oradea, Florin Birta, foarte ancoraţi în realităţile şi nevoile bihorene, care au legătura strânsă cu sănătatea, educaţia, dezvoltarea durabilă pe fonduri guvernamentale şi europene, justiţie şi legi bune pentru români. Analizăm aceste nevoi şi vom găsi soluţii corecte în Bucureşti.

- Aveţi un proiect propriu de deputat? Ce aţi vrea să faceţi, odată ales?

- În primul rând, voi susţine proiectele de dezvoltare ale Bihorului. Pentru asta avem nevoie de reprezentare parlamentară. Pentru o dezvoltare mai accelerată avem nevoie de legi mai bune şi de proceduri de accesare a fondurilor europene mai flexibile.

Un aspect concret: sumele care astăzi se alocă la hectar prin Legea privind procesul de accelerare a cadastrării terenurilor agricole sunt necompetitive pentru topografi, iar un sistem de cofinanţare de către primărie şi proprietarul terenului ar putea rezolva problema. Alocarea de resurse financiare pentru cartografierea terenurilor agricole va duce la practicarea unei activităţi agricole mai precise. Voi susţine şi promova, de asemenea, asocierea fermierilor pentru a deveni mai puternici şi mai reprezentaţi.

"Schimbarea în bine s-a produs"

- Cum e campania în vreme de pandemie? Aveţi dialog cu oamenii?

- Este o campanie electorală atipică, în care încercăm să fim cât mai prezenţi în mediul online şi să le arătăm bihorenilor ce vrem să facem pentru ei. Observăm ca suntem urmăriţi cu ajutorul acestor mijloace, încurajaţi şi susţinuţi. Respectând procedurile de distanţare fizică, avem întâlniri zilnice în oraşe şi sate, discutăm cu bihorenii, le prezentăm planurile noastre de dezvoltare a judeţului şi legile pe care dorim să le facem pentru ei. Suntem primiţi peste tot cu braţele deschise, iar asta ne dă puterea de-a lupta pe mai departe!

- Cum reacţionează bihorenii la proiectele puse pe masă de preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan?

- Reacţionează foarte bine, pentru că sunt proiecte care pun bihoreanul în centrul atenţiei. În ceea ce priveşte dezvoltarea judeţului, schimbarea în bine s-a produs, trebuie acum susţinută prin toate mijloacele legale. De aceea avem nevoie de susţinere masivă în Bucureşti, avem nevoie de un Parlament majoritar de dreapta, care să susţină un Guvern liberal.

Comandat de PNL Bihor, realizat de SC Bihor Media SRL, cod mandatar financiar 11200025