URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 07 IUNIE 2026
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
Zic şi eu
Adrian Cris
Două știri de săptămâna trecută înseamnă câteva zeci de milioane de euro în plus pentru bihoreni. Bineînțeles, nu băgați în traiste. Primăria Oradea a primit încă 151,6 milioane de lei din Programul Regional 2021-2027, pe care îi va folosi, între altele, pentru o nouă școală în Nufărul, înnoirea cartierului, reabilitarea unei grădinițe în Rogerius ori a Colegiului Mihai Viteazul. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre decizia lui Nicușor Dan de a-l desemna premier pe Eugen Tomac?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Exercițiile fizice fac parte din tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport sau exerciții fizice susținute. Efectele benefice ale activității fizice regulate sunt recunoscute ca efecte sigure asupra sănătății precum și a moralului. Activitatea fizică diminuează insulino-rezistența, determinând o scădere a glicemiei. Pe termen lung reprezintă un real ajutor pentru menținerea greutății sau a pierderii de greutate în cazul obezității, ceea ce se reflectă în diminuarea riscului de complicații cardiovasculare și de hipertensiune arterială, menținerea în formă a articulațiilor și a musculaturii și nu în ultimul rând ameliorarea calității somnului.
10 Octombrie 2016, 11:04

Control... la vârf: O mulţime de nereguli, descoperite de Garda de Mediu la Administraţia Parcului Natural Apuseni

Control... la vârf: O mulţime de nereguli, descoperite de Garda de Mediu la Administraţia Parcului Natural Apuseni PARADISUL GUNOAIELOR. După ce au descoperit tone de gunoaie îngropate în Padiş chiar de primăriile care au terenuri în rezervaţie, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au demarat un control şi la Administraţia Parcului Natural Apuseni, pentru a vedea dacă rangerii au ştiut de catastrofa de sub nasul lor. "Desigur că vedeam, am şi făcut curăţenie de nenumărate ori. Dar cât timp nicio primărie nu-şi asumă introducerea unui sistem de colectare a deşeurilor în Padiş, gunoaiele vor continua să apară", se justifică directorul APNA, Alin Moş (foto)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Trei comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu s-au mutat de mai bine de o lună în Munţii Apuseni. De atunci iau la pas una dintre cele mai importante arii protejate din Bihor, pentru a verifica modul cum e îngrijită de custode, Administraţia Parcului Natural Apuseni.

Deşi încă nu şi-au încheiat controalele, comisarii au tras deja câteva concluzii după ce au constatat mai multe anomalii. APNA, de pildă, nu are un plan de management, document obligatoriu pentru orice arie protejată, care fixează toate regulile acesteia, nu a convocat întâlniri cu primarii din zonă de 8 ani încoace şi, incredibil, nu are acces în două dintre peşterile cele mai importante. Pentru simplul motiv că au lacăte pe poartă, iar rangerii nu deţin nicio cheie...

Catastrofă în Padiş

Szep Robert, Garda Naţională de MediuControalele Gărzii Naţionale de Mediu în Apuseni au început la finalul lunii august, când trei comisari au descoperit în Padiş tone de gunoaie îngropate în pământ, chiar şi în zone de maximă protecţie, unde niciun fir de iarbă nu ar trebui mutat. "E o catastrofă ecologică", a descris situaţia comisarul general adjunct al GNM, Szep Robert (foto), care a condus controlul. Inspecţia s-a lăsat cu amenzi uriaşe pentru primăriile care au terenuri în zonă: Budureasa a fost "arsă" cu 100.000 lei, Bunteştiul cu 60.000 lei, iar Lunca cu 50.000 lei.

Misiunea comisarilor a continuat cu un control la Administraţia Parcului Natural Apuseni, structură în cadrul Romsilva. Custodele ariei protejate din 2004, APNA trebuie să avizeze orice activitate din parc şi răspunde pentru tot ce se întâmplă aici. Pe lângă dorinţa de a afla ce au făcut rangerii ca să prevină apariţia mormanelor de gunoaie, inspectorii au primit şi mai multe sesizări ale unor asociaţii de speologi privind felul în care APNA administrează peşterile. Iar cu această ocazie au decis să verifice atent întreaga activitate a custodelui...

Accesul interzis

Una dintre reclamaţii arăta că rangerii APNA nu pot intra în două din peşterile de referinţă din parc, Peştera lui Micula şi Piatra Altarului. Cea dintâi are intrarea ferecată cu o poartă montată cândva în anii ’80 şi la care rangerii pur şi simplu nu au cheie.

La Piatra Altarului, anomalia a fost dublă! Intrarea e blocată de două porţi: una închisă tot prin anii ’80 şi la care, de asemenea, rangerii nu au cheie, şi o alta închisă chiar de APNA. Explicaţia rangerilor a fost uluitoare: dat fiind faptul că ei nu au acces în peşteră, au decis să nu-i lase nici pe alţii să intre!

Deşi puteau chiar să demonteze porţile, oricum neautorizate, rangerii au preferat să nu facă nimic. "Ştim care sunt asociaţiile care au cheile, dar am încercat să rezolvăm problema pe cale amiabilă, nu să intrăm în conflict cu ele", a declarat BIHOREANULUI directorul APNA, Alin Moş.

Fără reguli

Comisarii de mediu au mai consemnat că APNA, deşi a încheiat în 2004 un contract de custodie pe 10 ani, iar în 2014 un altul, tot pe un deceniu, nu are nici acum vreun plan de management al zonei şi nici un regulament de funcţionare. Altfel spus, administrează rezervaţia fără studii care să arate ce anume trebuie protejat şi, mai ales, fără reguli clare de respectat. Explicaţia rangerilor? Au transmis Ministerului Mediului un plan de management acum câţiva ani, dar nu au primit răspuns. De ce n-au insistat, n-au mai explicat...

Pe lângă toate acestea, din 2008 directorul Alin Moş n-a convocat Consiliul Consultativ de Administrare, format din primarii care au terenuri în parc, din firmele care activează aici şi din instituţii publice. "La ultima întrunire, când era scandalul cu mega-staţiunea ce se dorea a fi construită în Padiş, a fost o ceartă continuă. De atunci n-am mai convocat consiliul, pentru că e doar prilej de dispută. Dar asta nu înseamnă că nu am avut dialog cu membrii lui", se apără Moş, insistând că ar fi păstrat legătura cu primarii, firmele şi instituţiile, chiar dacă nu în cadru organizat.

Comisarii de mediu mai au în atenţie şi alte nereguli din parc, pentru care însă investigaţiile sunt la început, aşa că nu vor să dea detalii. Confirmă, totuşi, că verificările sunt de mare anvergură. "E cel mai amplu control făcut într-o arie protejată din Bihor", spune Szep. Control care, sperăm, se va lăsa şi cu sancţiuni ample...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
ce face guvernu si ministeru pe banii nostri acolo la centru? nici nu isi citeste corespondenta primita macar?
E drept ca primarii acelor comune pe teritoriul carora se-ntinde Padisul nu au habar, capacitate, finante, cap si idei ca sa il administreze. Ar trebui o asociatie acolo, ADI, ceva, impreuna cu AMD Bihor si APTOR si CJBh care sa consilieze si sa faca niste reguli, dar si un plan de management. E insa si de subliniat acea nepasare la Min.Mediului, daca e adevarat ca APNA a trimis planul de management si n-au primit nici un raspuns de acolo.
Postat 10 Octombrie 2016, 17:32 de unu
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5223 RON
  • 1 EUR = 5.2581 RON
  • 1 HUF = 0.0148 RON