"Concejal" Florian: La 70 de ani, un bihorean emigrat în Spania este la al doilea mandat de consilier local (FOTO)

Au trecut 20 de ani de când Florian Bala a obţinut viza de muncă şi a plecat în Spania, fără a şti o boabă din limba locului ori măcar cum arată lumea spre care se îndrepta. Totuşi, s-a integrat atât de bine în micuţa comunitate din Cheste, de lângă Valencia, încât acum, membru al Stângii unite, este consilier local la al doilea mandat.

În fiecare vară, când în livezile din Spania nu prea este de lucru, Florian Bala vine acasă, la Oradea, să-şi vadă familia. În această vacanţă, a povestit şi BIHOREANULUI cum e traiul de pensionar în Spania şi care sunt ideile pe care ar vrea să le vadă transpuse şi acasă. Până atunci, se gândeşte cu tristeţe că, dacă se repatriază, aceeaşi pensie nu i-ar permite să-şi trăiască bătrâneţea liniştit...

"Andale!" 

"Revoluţia m-a prins cu cea mai proastă meserie: maistru în industria textilă", îşi începe povestea Florian Bala (foto). Acum în vârstă de 70 de ani, bărbatul originar din Ceica îşi aminteşte cum, în anii ’90, credea, la fel ca mulţi români, că norocul le surâde celor care au curaj să rişte. "Aveam ceva bani puşi deoparte şi i-am investit pe toţi în 12 maşini de ţesut de la Textila Crişana. Am crezut că voi da lovitura în afaceri, dar pe toate le-am dat la fier vechi", zice bărbatul. 

În 2000 a intrat în politică, în PD, partid din partea căruia a candidat la Primăria comunei, câştigând însă doar un mandat de consilier, nu şi pe cel de primar. 
Încă de atunci auzea de la români deja plecaţi în Spania poveşti despre cât de bine e acolo, iar mirajul străinătăţii l-a atras şi pe el. La 1 ianuarie 2001, cu o viză de muncă în buzunar, a urcat într-un microbuz plin spre Spania, unde îl aştepta un prieten. "Nu mai fusesem niciodată în Occident şi nu ştiam spaniolă, ştiam doar că vreau să lucrez. Am zis că mă duc pentru 2-3 ani şi apoi revin acasă". 

A ajuns în regiunea Valencia, unde şi-a găsit rapid un loc de muncă în agricultură. Priceperea românilor crescuţi la sate şi învăţaţi cu tunsul viilor şi îngrijirea pomilor fructiferi era la mare căutare acolo...

Pensionar în două ţări

Bala este bine integrat în comunitatea din Cheste, un sat la 30 kilometri de Valencia, unde trăiesc cam 8.000 de oameni. "Are biserică, primărie, 4-5 bănci...", spune bărbatul. În fiecare dimineaţă, la o cafenea din apropierea casei unde stă cu chirie, Flore, cum îi zic deja şi spaniolii, discută cu vecinii noutăţile şi planurile, apoi merge câteva ore la muncă, într-o livadă cu mandarini şi portocali. 

Lucrează ca să nu se plictisească, fiindcă în 2019 a ieşit la pensie, după 44 de ani de muncă, din care 11 lucraţi cu acte în Spania. În ţara adoptivă, procedura pensionării a fost simplă şi rapidă. În România, a aşteptat luni de zile ca angajaţii Casei de Pensii să-i aprobe dosarul şi să-i calculeze pensia aferentă contribuţiilor plătite aici. "Acum am aproape 800 de euro pensie, fără 20 euro, din care cam 440 de euro din Spania şi 340 din România", spune el. Deşi în România a contribuit la sistemul de pensii de trei ori mai mulţi ani ca în străinătate, banii nu sunt pe măsură...

Politician de stânga

Cât de bine s-a integrat în comunitatea din Cheste o demonstrează şi faptul că din 2015 încoace bihoreanul e singurul străin consilier local în sat, ales pe lista partidului Esquerra Unida (Stânga unită). "M-am gândit că aşa pot ajuta bihorenii. Fiind consilier, cunosc mai mulţi localnici care au nevoie de forţă de muncă şi pot ajuta în continuare români să vină acolo", spune Bala. Spre deosebire de România, consilierii locali din Spania nu primesc indemnizaţie, aşa că munca este exclusiv voluntară.

Ajuns acum la al doilea mandat, bihoreanul recunoaşte că a fost surprins de felul în care se desfăşoară acolo campaniile electorale. "Este o singură întâlnire cu electoratul, într-o sală din sat. În rest, se distribuie programul electoral, cu lista candidaţilor, şi eventual înregistrări de la întâlnire. Nu se merge pe străzi, pe la porţi", spune el. 

Modele de urmat 

Programul electoral (foto) arată ca o revistă glossy, cu mesajul candidatului care vrea să fie primar, cu fotografii şi detalii despre aspiranţii la consiliu şi cu obiectivele pe care vor să le realizeze în fiecare sector: educaţie, sănătate, turism, agricultură etc. "Niciun partid nu reuşeşte să le facă pe toate, dar măcar 60% tot fac", explică bihoreanul.

Odată cu revista, alegătorii primesc şi o listă cu candidaţii partidului, pe care o vor folosi în ziua votului. "Toţi alegătorii primesc de la partide listele candidaţilor. În ziua votului se duc la secţie, se înregistrează şi bagă în urnă lista dorită, votând obligatoriu primarul şi consilierii din acelaşi partid. Fără ştampile, fără buletine de vot, mult mai simplu ca la noi", zice Bala. 

I-ar plăcea ca acest sistem să-l vadă şi acasă. La fel, i-ar plăcea ca măcar Oradea să implementeze modele simple de eficienţă din Cheste. "La noi, pe străzile cu case, se parchează peste tot şi de multe ori niciun autoturism nu poate trece printre ele, nu mai vorbesc de maşina de gunoi. În Spania avem un afiş care anunţă că între 1 şi 15 ale lunii toată lumea parchează pe o parte a străzii, restul lunii pe cealaltă", explică el. 

Scump, doamnă, scump!

Florian Bala şi-ar dori ca anul viitor, după ce termină mandatul, să revină definitiv în România, lângă familie. "Sincer, însă, nu ştiu cum mă voi descurca cu banii. Aici, toate îmi par mai scumpe", spune el. 

Dă câteva exemple de care s-a lovit în vacanţa din această vară: "Multiplicarea unei chei simple, care în Spania mă costă 3,5 euro, aici a fost 30 lei, pentru ecranul de sticlă al telefonului aici am plătit 55 de lei, acolo costă 4 euro. Am fost la Lidl să cumpăr apă şi câteva mărunţişuri şi am plătit 180 de lei. Aici o bere Heineken e 7 lei sticla, acolo dau 3 euro şi-un pic pe un bax".

În Spania, Bala spune că trăieşte din 50 de euro pe săptămână, dar nu e convins că aici i-ar ajunge. Pentru că românii au ajuns să aibă preţuri mai mari ca în Occident, la venituri rămase mult mai mici. Un motiv în plus ca nici tinerii, nici bătrânii plecaţi să nu revină...

ASTA-I ROMÂNIA!
Adeverinţă pentru bălăceală

O anomalie românească pe care Florian Bala a observat-o şi ar vrea s-o vadă schimbată este nevoia pensionarilor de a-şi demonstra această calitate cu tichetul de pensie. "În Spania cu buletinul merg peste tot şi e suficient ca să fiu recunoscut ca pensionar", spune bărbatul.

Cea mai recentă păţanie a avut-o la ştrandul Ioşia, unde a vrut să intre cu reducere, aşa cum au dreptul toţi pensionarii. "La ghişeu, doamna mi-a cerut talonul de pensie. I-am spus că eu nu primesc, că am pensie internaţională. Degeaba. A trebuit să cumpăr biletul la preţ întreg. Nu suma m-a deranjat, ci principiul".

Supărat pe această discriminare, s-a dus la Casa de Pensii Bihor, unde a primit o adeverinţă care să ateste că este pensionar (foto), actul urmând să-i servească la... ştrand! "Risipă de timp şi de hârtie. Directoarea însăşi şi un şef de serviciu trebuie să semneze un document, ca eu să cumpăr un bilet la ştrand...".