Comori în cutii: În lipsa unui sediu, tezaurul Muzeului stă ascuns în cutii (FOTO)

Folii de plastic, cutii de carton şi zeci de dulapuri din clădirea Palatului Baroc ascund adevărate comori istorice şi artistice.

Muzeul Ţării Crişurilor are un patrimoniu de peste 400.000 de exponate, ce cuprinde 30.000 de piese de tezaur din metale preţioase, păstrate într-o cameră specială, şi una dintre cele mai importante colecţii de artă din ţară, cu picturi de Tonitza şi Grigorescu şi gravuri aparţinând artistului german de origine bihoreană Albrecht Dürer. Cele mai multe din aceste comori nu au mai fost expuse pentru public de peste 7 ani...

Gata de mutare

Iniţiativa municipalităţii de a muta Muzeul în Cetate, într-o suprafaţă mult mai mică, i-a revoltat pe specialişti şi a stârnit reacţii puternice din partea publicului. Şi adevărul e că au ce apăra. Inaugurat pe 17 ianuarie 1971 în clădirea Palatului Baroc, Muzeul Ţării Crişurilor are peste 400.000 de piese, împărţite în patru secţii - artă, istorie şi arheologie, ştiinţele naturii şi etnografie - fiind al cincilea din ţară după mărimea patrimoniului.

De mai bine de 7 ani, după retrocedarea clădirii către Episcopia Romano-Catolică, instituţia e închisă publicului, cu excepţia câtorva săli ale secţiei de artă, care găzduiesc expoziţii temporare. Orădenii mai pot vedea o parte din exponate o dată pe an, la Noaptea Muzeelor, când mii de oameni se înghesuie pe porţile Palatului Baroc. În rest, comorile stau împachetate pentru mutare. "După ce au fost verificate şi fotografiate, toate exponatele au fost pregătite pentru a fi transferate în noul sediu. Sunt puse în lăzi ori în depozite conform normelor specifice de păstrare a patrimoniului", spune Aurel Chiriac, directorul Muzeului.

Camera inestimabilelor

BIHOREANUL a fost curios să afle ce ascund cutiile şi dulapurile din Palatul Baroc. În primul rând, o colecţie cu piese de tezaur din materiale preţioase care, împreună cu cea de monede, însumează circa 30.000 de obiecte, toate păstrate într-o cameră securizată. Printre artefacte se numără două vase romano-bizantine din secolele V-VI, parte a tezaurului descoperit la Tăuteu, cupe, potire, sfeşnice din argint, dar şi 722 de monede dacice din argint, din secolele I-II î.Hr., descoperite în Şilindia (judeţul Arad). De altfel, întreaga colecţie de numismatică e valoroasă, cuprinzând piese dacice, greceşti şi romane datând din secolele III-IV î.Hr., precum şi monede emise de Regina Maria a Ungariei (1382-1387), de regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437) ori de Iancu de Hunedoara (1446-1453) şi descoperite întâmplător lângă Batăr.

În tezaur se mai află câteva superbe piese decorative din argint şi fildeş din celebra colecţie a episcopului romano-catolic Arnold Ipolyi, proprietarul celei mai valoroase colecţii de bijuterii, gravuri şi picturi din Europa Centrală, pe care la sfârşitul secolului XIX, când s-a stins din viaţă, le-a donat oraşului. În 1916, sub pretextul că vrea să le ferească de distrugerile războiului, o comisie de la Budapesta le-a dus pe aproape toate în Ungaria, de unde nu au mai fost recuperate. "Au mai rămas doar 2-3 tablouri şi ceva argintărie", spune Aurel Chiriac.

Artă de tezaur

MŢC are şi o serie de obiecte de artă incluse în categoria "tezaur" a patrimoniului cultural naţional. "Colecţia de artă românească e una dintre cele mai bune după cea de la Muzeul Naţional de Artă", zice directorul. Printre capodopere se numără "Muza pamfletarului" (de Nicolae Tonitza), "Compoziţie I" şi "Compoziţie II" (Mattis Teusch), "Flacăra albastră" (Victor Brauner), "Peisaj din Cassis" (Lucian Grigorescu), "Portretul baronului Kemeny Janos" (Barabas Miklos) şi "Maternitate" (Corneliu Baba).

Secţia de artă, cu circa 13.000 de exponate, mai conţine şi sculpturi de Oscar Hann, dar şi trei exemplare originale ale unor gravuri semnate de Albrecht Dürer (1471-1528), considerat una dintre personalităţile marcante din istoria artei: "Sfânta familie cu cinci îngeri", "Fecioara Maria cu Iisus în braţe" (foto) şi "Întâlnirea lui Ioachim cu Ana". Puţină lume ştie că Albrecht Dürer are rădăcini bihorene, tatăl său emigând din împrejurimile Oradiei la Nürnberg în anul 1455. Alte piese excepţionale sunt două uşi de altar care datează din secolul XV, cu ancadramente gotice, şi prezentând scene religioase.

Secţia "mamut"

Muzeul Ţării Crişurilor are şi o importantă secţie de Ştiinţele Naturii, care numără peste 140.000 de obiecte de patrimoniu, biologice, zoologice ori paleontologice. Printre exponatele care deocamdată stau împachetate se află un schelet de mamut descoperit în 1973 la Oradea, schelete de dinozauri, de ursus spelaeus, dar şi cea mai mare colecţie oologică din Europa Centrală şi de Est, ce cuprinde circa 14.000 de ouă de la peste 600 de specii. Cel mai vechi ou este Struthio camelus din Sahara egipteană, care datează din 1860.

Şi Secţia de Etnografie are un patrimoniu important, de peste 16.000 de piese, care recreează viaţa rurală din zona Crişanei şi nu numai. Aceasta e formată din aproape 700 de icoane pe sticlă şi lemn, piese de mobilier ţărănesc, port popular şi peste 1.500 de ouă încondeiate. Împachetate stau şi documente, fotografii şi cărţi vechi, plus o importantă colecţie de arme ce cuprinde paloşe din secolele XII-XIII, puşti turceşti, ba chiar şi săbii de Toledo (Spania).

"Dintre curiozităţi avem şi o importantă colecţie de afişe ce anunţă evenimentele din Oradea de la începutul secolului XX încoace. De asemenea, lucrăm la restaurarea tuturor aparatelor radio din patrimoniu, astfel încât toate vor fi funcţionale", spune Chiriac. Între colecţiile deosebite ale Muzeului e şi cea de instrumente muzicale din secolele XIX-XX, din care un polyphon şi o organetă au fost incluse în tezaurul naţional. Când şi, mai ales, unde vor putea fi toate acestea admirate încă rămâne de văzut...

CETATE VS. GARNIZOANĂ
Uniţi şi dezbinaţi, pentru Muzeu

La începutul lunii martie, primarul Ilie Bolojan şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, anunţau că vor colabora pentru mutarea sediului Muzeului Ţării Crişurilor în Palatul Princiar din incinta Cetăţii şi nu în clădirea fostei Garnizoane, unde era plănuit iniţial şi unde lucrările sunt realizate în proporţie de 85%.

Iniţiativa a iscat un mic scandal, muzeografii susţinând că spaţiul din Palatul Princiar e insuficient şi, mai ales, nepotrivit din pricina umidităţii. Lor li s-au alăturat pe reţelele de socializare câteva mii de orădeni şi diferiţi politicieni care consideră inacceptabilă mutarea.

La scurt timp, preşedintele Cornel Popa a şi dat înapoi, spunând că cel mai probabil proiectul nu va trece de CJ. În Consiliul Local, aleşii orădenilor s-au opus joia trecută, la diferenţă de un vot, acordului de principiu pentru alocarea unor spaţii pentru MŢC în incinta Cetăţii. Edilul Bolojan a repus problema pe tapet în şedinţa extraordinară anunţată pentru de vineri, însă, proiectul a fost respins cu doar 12 voturi "pentru" după ce şi PSD-iştii s-au răzgândit în privinţa mutării Muzeului în Palatul Princiar.