URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
20 Iunie 2020, 09:27

Cititor de trecut: Orădeanul Alin Suciu, printre puținii cercetători din lume care studiază limba faraonilor egipteni (FOTO)

Cititor de trecut: Orădeanul Alin Suciu, printre puținii cercetători din lume care studiază limba faraonilor egipteni (FOTO) CELEBRU, DAR NU ACASĂ. Alin Suciu este unul dintre cei mai notorii cercetători ai limbii copte, fiind invitat la conferinţe în toată lumea. Acasă, însă, e mai puţin cunoscut. "În România, banii alocaţi cercetării sunt foarte puţini, iar să organizezi conferinţe ştiinţifice costă", explică el
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Indiferent de cât de moderni devin, oamenii au obligaţia să preţuiască trecutul, să respecte moştenirea culturală şi să o păstreze vie, pentru ca şi generaţiile viitoare s-o poată cunoaşte. 

Este convingerea orădeanului Alin Suciu, care şi-a dedicat ultimii 15 ani cercetării limbii copte, vorbită de creştinii egipteni, unul dintre primele popoare creştine. Perseverent şi ambiţios, orădeanul a aprofundat atât de mult studiile, încât a ajuns unul dintre cei mai buni cunoscători ai acestei limbi din întreaga lume. 

Pe urmele lui Eliade şi Culianu

În adolescenţă, când l-a descoperit pe Mircea Eliade, Alin Suciu (foto) a decis că vrea să fie şi el un istoric al religiilor, cercetând credinţele oamenilor din vechime. 

"Religia e mai actuală decât ne-am imagina. Creştinătatea a jucat un rol foarte important în societate şi încă joacă, vezi dezbaterile pe tema religiei în şcoli, tabuizarea sexualităţii", spune orădeanul, acum în vârstă de 42 de ani. 

Prin Eliade, adolescentul l-a descoperit pe Ioan Petre Culianu, un discipol al istoricului. "Aşa am început să studiez gnosticismul". Fără să-şi dorească să devină un om al bisericii, s-a hotărât încă de pe-atunci să studieze istoria religiilor. 

Limba faraonilor

Ca să-şi aprofundeze cercetările gnostice, Alin a trebuit să înveţe copta, limba pe care au vorbit-o faraonii egipteni, în vremurile dinainte de Cristos, dar şi creştinii din Egipt după ce evanghelistul Marcu i-a convertit, în anul 42 d. Hr. 

"Limba coptă este limba veche a egiptenilor. E scrisă cu caractere greceşti, ceea ce a fost o revoluţie pentru ei. S-a folosit până în secolul XII, apoi a devenit o limbă aproape moartă, păstrându-se sintagme sau scurte propoziţii în slujbele liturgice, aşa cum catolicii folosesc limba latină", explică orădeanul. Astăzi, în Egipt, ţară islamică, copţii sunt cea mai mare minoritate religioasă, dar nu mai vorbesc în bătrâna lor limbă, ci în arabă.

După ce a absolvit Facultatea de Filosofie din Oradea şi apoi un masterat la Cluj, Alin şi-a continuat studiile în străinătate: "În România, istoria religiilor este rezervată clericilor, nu o poţi studia decât dacă te angajezi religios, iar eu nu mi-am dorit asta".

Cerc restrâns 

În 2005, Universitatea Laval din Québec (Canada) i-a oferit o bursă doctorală. "Am mers să învăţ limba coptă ca să pot studia gnosticismul, dar m-am plictisit de el. În schimb, mi-am dat seama că, de fapt, coptologia este un domeniu neexplorat", spune orădeanul.

Ariditatea specifică Egiptului a făcut ca scrierile vechi, din primii ani ai creştinismului, să se păstreze mai bine decât oriunde, ceea ce explică multitudinea de manuscrise descoperite acolo. Pe Alin l-au atras doar mărturiile lăsate de creştinii copţi: texte biblice, patristice sau liturgice, care dezvăluie credinţele unora dintre primii creştini ai lumii. "Aceste scrieri sunt foarte importante, fac parte din moştenirea culturală a lumii. Trebuie să păstrăm legătura cu trecutul". 

Alin Suciu a semnat numeroase articole despre scrieri copte şi e invitat frecvent la conferinţe în întreaga lume. "La congresele de coptologie, care au loc tot la patru ani, participăm cam 200-300 de persoane. Dar numai 8-10 facem cercetări de vârf în manuscrise religioase. Sunt destul de izolat, simt că nu am cu cine vorbi teme profesionale". Profesor şi conducător de doctorate la Universitatea din Helsinki (Finlanda) şi cercetător la Academia de Ştiinţe Göttingen (Germania), orădeanul este, totuşi, mulţumit că an de an apar tineri dornici să cerceteze coptologia. 

Ca în "Codul lui Da Vinci"

Alin recunoaşte că munca sa pare plictisitoare: "Stau ore în şir la birou şi studiez manuscrise; noroc că acum sunt multe digitalizate". În urmă cu opt ani, însă, coptologii au fost "treziţi" din amorţeală după ce o profesoară de la Harvard, Karen King, a pretins că un manuscris în coptă, obţinut de ea în exclusivitate, relata că Iisus Cristos ar fi vorbit despre o femeie ca fiind "soţia mea".

"Vestea a făcut înconjurul lumii, dar noi, cei care cunoaştem limba coptă, ne-am dat seama că era un fals", povesteşte Alin. Alături de alţi colegi, a studiat papirusul şi a demonstrat că era vorba de o scriere contemporană. "A durat patru ani, dar Karen a recunoscut că a fost înşelată. Cineva furase un papirus autentic şi a scris pe el acel mesaj", explică orădeanul. 

Căsătorit cu o finlandeză şi tatăl unei fetiţe care va împlini curând 7 ani, Alin ştie că nu va reveni în Oradea decât în vizită, pentru că în ţara natală nu ar putea continua cercetările. "Foarte des, la conferinţe întâlnesc români. Dar toţi sunt angajaţi în străinătate, pentru că în România nu sunt bani de cercetare". Cei buni se afirmă în străinătate, la fel cum a făcut-o el...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
coincidente fericite, oameni daruiti
ce frumos articol, dna Totorean! va multumim ca va interesati si promovati indeaproape tot ceea ce tine de educatie si cultura. nu pot sa nu observ ce coincidenta frumoasa de nume-prenume are eroul acestui articol, asemeni doctorului de la SMURD care a participat la cele 2 misiuni de salvare in Italia si Moldova.
Postat 21 Iunie 2020, 10:26 de roger
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON