URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
19 August 2017, 11:47

Chemare în adâncuri: Zece peşteri din Bihor, accesibile până acum doar speologilor profesionişti, au fost deschise pentru turişti (FOTO)

Chemare în adâncuri: Zece peşteri din Bihor, accesibile până acum doar speologilor profesionişti, au fost deschise pentru turişti (FOTO) LABIRINT SUBTERAN. Deşi speologii spun că este mai frumoasă decât faimoasa Peşteră a Urşilor, Peştera Osoi din Vârciorog este necunoscută publicului profan. Totuşi, turiştii care se încumetă în Osoi trebuie să fie atenţi, deoarece se pot rătăci uşor în încăperile multe şi vaste (foto: Andrei Posmoşanu)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Judeţul cu cele mai multe şi mai frumoase peşteri din ţară, Bihorul are în adâncuri adevărate comori. Zece dintre ele, până acum accesibile doar speologilor, au fost deschise recent şi pentru cei care nu au mai coborât niciodată într-una dificil de parcurs.

Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a creat, în premieră naţională, prima reţea de peşteri speoturistice, permiţând astfel şi turiştilor de rând să le vadă frumuseţile din adâncuri.

Peşteri unicat

Toate cele zece peşteri care fac parte din reţeaua speoturistică se află pe teritoriul ariei naturale Munţii Pădurea Craiului, aflate în custodia CAPDD Bihor: Peştera Vântului, Bătrânului, Ciur Ponor, Craiului, Doboş, Gălăşeni, Gruieţului, Hârtopul Bonchii, Moanei şi Osoi.

Fiecare este spectaculoasă şi cu trăsături unice, care merită văzute şi cunoscute chiar şi cu celelalte simţuri. De pildă, Peştera Vântului din Şuncuiuş nu este doar cea mai lungă din România (42.165 metri), ci şi străbătută de un curent de aer puternic, care ar putea mişca din loc o persoană mai firavă. De asemenea, Peştera Craiului din Roşia are cea mai mare stalagmită descoperită până acum în România, înaltă de 15 metri şi cu un diametru de 5 metri.

Andrei Acs, ecologist, specialist CAPDD Bihor"Speoturismul este un tip de turism care se face parcurgând peştera cu echipament special, un turism de aventură. Cu sprijinul ghizilor care vor oferi informaţii de specialitate, omul va ieşi din peşteră, sperăm noi, mai conştient de faptul că peştera este un mediu unic, minunat, care trebuie protejat", explică Andrei Acs (foto), specialistul CAPDD Bihor care a coordonat proiectul de realizare a reţelei de peşteri speoturistice.

Clase de dificultate

Paul Iacobaș, directorul CAPDD BihorDouă din cele zece peşteri - Doboş şi Gruieţ - pot fi vizitate şi de neiniţiaţii care nu au mai coborât niciodată într-o astfel de grotă, având nevoie de un minimum de echipament: cască cu sistem electric de iluminat, cizme de cauciuc şi salopetă. Alte patru au o dificultate medie, fiind adecvate, de pildă, celor care fac şi rafting şi escaladă, deci au o pregătire fizică şi psihică medie: Peştera Bătrânului, Osoi, Moanei şi Gălăşeni. "Cele mai tari, perla coroanei, care implică mai mult efort şi se parcurg în 6-8 ore, au diverse obstacole subterane, precum râuri sau treceri verticale, sunt Ciur Ponor, Vântului, Craiului şi Hârtopul Bonchii", spune directorul CAPDD Bihor, Paul Iacobaş (foto).

Pentru că accesul se face doar cu ghizi specializaţi, iar unii vin de la Cluj, vizitarea lor se poate face doar cu programare. Turiştii trebuie să ia legătura cu unul dintre cei 17 operatori turistici (hoteluri şi pensiuni) din Munţii Pădurea Craiului, lista acestora putând fi consultată într-o broşură ce se distribuie pe teritoriul ariei protejate.

Reguli clare

Turiştii care vor să coboare în adâncuri trebuie să mai ştie că accesul are un preţ variabil, în funcţie de echipamentul necesar. Altfel spus, o persoană care vine cu propriile echipamente va plăti 50 de lei, iar una care are nevoie de toate dotările, 200 de lei.

Turiştii nu pot intra în grupuri mai mari de 8 persoane decât în Peştera Vântului, unde se permite accesul simultan a 12 vizitatori, între vizite trebuind să existe o "pauză" de 2 ore deoarece, explică Andrei Acs, "peştera are nevoie de răgaz să elimine dioxidul de carbon rămas în urma grupului precedent".

Prin acelaşi proiect, finanţat cu fonduri nerambursabile elveţiene, CAPDD a întocmit regulamentele şi planurile de management pentru toate cele zece peşteri, care stabilesc frecvenţa vizitelor şi măsurile pentru conservarea habitatului existente. Pentru că, dincolo de a fi cunoscute, cel mai important e ca aceste frumuseţi din adâncuri să şi dăinuie...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON