URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 27 IANUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu mă îndoiesc că din cartierul francez Voltaire al Oradiei până în comuna campioană la asistați, Lugașu de Jos, a notoriului primar Sorban Levente, asistații social îi închină imnuri de „pomenire” noului președinte al Consiliului Județean, Ilie Bolojan. Căci, la cum arată planurile lui Bolojan, asistații vor ajunge în șanțuri nu doar când vin de la cârciumă, ci și când vor trebui să plivească buruienile...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Guvernul Orban n-a făcut, de fapt, mare lucru. Nici măcar propagandă. A fost o mână de spoturi, bannere şi machete care au rulat din inerţie, invitând doar la răsfoire, zapare şi skip. Iar alegerile şi deznodământul schimbării guvernamentale au perpetuat această incoerenţă, fix când nu era cazul...
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu despre un echilibru de putere este vorba când inventariem motivele pentru care partidele îşi doresc Prefectura Bihor, ci despre puterea de a stopa ceea ce face partidul cel mai activ, prin reprezentantul său din fruntea administraţiei judeţene. Nu se caută, de fapt, un prefect care să reprezinte Guvernul, cum spune legea sec, ci un prefect care să-l frâneze pe Bolojan.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Amenajarea culoarului Nufărul-Cantemir, în paralel cu săpăturile din Centrul civic, va genera un şantier amplu ca întindere, atât în spaţiu cât şi în timp, ceea ce va testa din nou nervii şi răbdarea orădenilor. Există destule variante ocolitoare, e drept, dar chiar şi aşa, deranjul prin zonă va fi major. La fel ca în alte situaţii, publicul se va împărţi în două: cei care vor blestema şantierele cu betonul lor cu tot şi cu cine le-a făcut, respectiv cei care vor lăuda hărnicia edililor. Nu exclud apariţia unei a treia categorii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre noul vaccin anti-Covid și despre campania de vaccinare gratuită declanșată de autorități?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hepatita cronică activă autoimună este o afecţiune caracterizată printr-un proces necrotic şi inflamator continuu cu evoluţie spre ciroză şi insuficienţă hepatică. Leziunile hepatice progresive sunt rezultatul unui atac imunologic asupra celulelor hepatice. Predispoziţia către autoimunitate este în general moştenită în majoritatea cazurilor, iar specificitatea hepatică a acestor leziuni este declanşată de factori chimici sau virali (se cunosc cazuri de hepatită acută virală A sau B, aparent cu evoluţie bună, care evoluează spre hepatită cronică activă autoimună, probabil datorită predispoziţiei genetice).
19 August 2017, 11:47

Chemare în adâncuri: Zece peşteri din Bihor, accesibile până acum doar speologilor profesionişti, au fost deschise pentru turişti (FOTO)

Chemare în adâncuri: Zece peşteri din Bihor, accesibile până acum doar speologilor profesionişti, au fost deschise pentru turişti (FOTO) LABIRINT SUBTERAN. Deşi speologii spun că este mai frumoasă decât faimoasa Peşteră a Urşilor, Peştera Osoi din Vârciorog este necunoscută publicului profan. Totuşi, turiştii care se încumetă în Osoi trebuie să fie atenţi, deoarece se pot rătăci uşor în încăperile multe şi vaste (foto: Andrei Posmoşanu)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Judeţul cu cele mai multe şi mai frumoase peşteri din ţară, Bihorul are în adâncuri adevărate comori. Zece dintre ele, până acum accesibile doar speologilor, au fost deschise recent şi pentru cei care nu au mai coborât niciodată într-una dificil de parcurs.

Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor a creat, în premieră naţională, prima reţea de peşteri speoturistice, permiţând astfel şi turiştilor de rând să le vadă frumuseţile din adâncuri.

Peşteri unicat

Toate cele zece peşteri care fac parte din reţeaua speoturistică se află pe teritoriul ariei naturale Munţii Pădurea Craiului, aflate în custodia CAPDD Bihor: Peştera Vântului, Bătrânului, Ciur Ponor, Craiului, Doboş, Gălăşeni, Gruieţului, Hârtopul Bonchii, Moanei şi Osoi.

Fiecare este spectaculoasă şi cu trăsături unice, care merită văzute şi cunoscute chiar şi cu celelalte simţuri. De pildă, Peştera Vântului din Şuncuiuş nu este doar cea mai lungă din România (42.165 metri), ci şi străbătută de un curent de aer puternic, care ar putea mişca din loc o persoană mai firavă. De asemenea, Peştera Craiului din Roşia are cea mai mare stalagmită descoperită până acum în România, înaltă de 15 metri şi cu un diametru de 5 metri.

Andrei Acs, ecologist, specialist CAPDD Bihor"Speoturismul este un tip de turism care se face parcurgând peştera cu echipament special, un turism de aventură. Cu sprijinul ghizilor care vor oferi informaţii de specialitate, omul va ieşi din peşteră, sperăm noi, mai conştient de faptul că peştera este un mediu unic, minunat, care trebuie protejat", explică Andrei Acs (foto), specialistul CAPDD Bihor care a coordonat proiectul de realizare a reţelei de peşteri speoturistice.

Clase de dificultate

Paul Iacobaș, directorul CAPDD BihorDouă din cele zece peşteri - Doboş şi Gruieţ - pot fi vizitate şi de neiniţiaţii care nu au mai coborât niciodată într-o astfel de grotă, având nevoie de un minimum de echipament: cască cu sistem electric de iluminat, cizme de cauciuc şi salopetă. Alte patru au o dificultate medie, fiind adecvate, de pildă, celor care fac şi rafting şi escaladă, deci au o pregătire fizică şi psihică medie: Peştera Bătrânului, Osoi, Moanei şi Gălăşeni. "Cele mai tari, perla coroanei, care implică mai mult efort şi se parcurg în 6-8 ore, au diverse obstacole subterane, precum râuri sau treceri verticale, sunt Ciur Ponor, Vântului, Craiului şi Hârtopul Bonchii", spune directorul CAPDD Bihor, Paul Iacobaş (foto).

Pentru că accesul se face doar cu ghizi specializaţi, iar unii vin de la Cluj, vizitarea lor se poate face doar cu programare. Turiştii trebuie să ia legătura cu unul dintre cei 17 operatori turistici (hoteluri şi pensiuni) din Munţii Pădurea Craiului, lista acestora putând fi consultată într-o broşură ce se distribuie pe teritoriul ariei protejate.

Reguli clare

Turiştii care vor să coboare în adâncuri trebuie să mai ştie că accesul are un preţ variabil, în funcţie de echipamentul necesar. Altfel spus, o persoană care vine cu propriile echipamente va plăti 50 de lei, iar una care are nevoie de toate dotările, 200 de lei.

Turiştii nu pot intra în grupuri mai mari de 8 persoane decât în Peştera Vântului, unde se permite accesul simultan a 12 vizitatori, între vizite trebuind să existe o "pauză" de 2 ore deoarece, explică Andrei Acs, "peştera are nevoie de răgaz să elimine dioxidul de carbon rămas în urma grupului precedent".

Prin acelaşi proiect, finanţat cu fonduri nerambursabile elveţiene, CAPDD a întocmit regulamentele şi planurile de management pentru toate cele zece peşteri, care stabilesc frecvenţa vizitelor şi măsurile pentru conservarea habitatului existente. Pentru că, dincolo de a fi cunoscute, cel mai important e ca aceste frumuseţi din adâncuri să şi dăinuie...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0195 RON
  • 1 EUR = 4.8746 RON
  • 1 HUF = 0.0136 RON