Cehoslovacia anilor 1918 şi 1968 li se dezvăluie celor curioşi la Muzeul Ţării Crişurilor (FOTO)

Moşternitoare ale aceluiaşi imperiu Austro-Ungar, România şi Cehoslovacia "s-au născut" în acelaşi timp, iar mai apoi au trecut prin aceleaşi experimente politice. Apropierea dintre cele două ţări, sub raport istoric, este motivul pentru care, odată cu Centenarul Marii Uniri, a fost propusă o aducere aminte a momentelor importante ale istoriei Cehoslovaciei.

Expoziţia deschisă joi la Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC) se înscrie într-o serie de evenimente similare, desfăşurate în mai multe oraşe mari din ţară, primul fiind Cluj-Napoca, miercuri. Cele două momente la care imaginile şi textele descriptive fac trimitere sunt proclamarea independenţei statale a Cehoslovaciei, pe 28 octombrie 1918, respectiv înăbuşirea tendinţelor reformatoare ale şefului statului, Alexander Dubček, prin invazia sovietică din 20-21 august 1968. În ambele cazuri, sunt descrise contextele, cât şi oamenii care s-au aflat în spatele evenimentelor, respectiv modul cum schimbările politice au influenţat viaţa cotidiană a cehilor şi slovacilor.

Moderatorul vernisajului a fost directorul MŢC, Aurel Chiriac, care a arătat că "expoziţia este una de aducere aminte, fiind legată de evenimente din ultima sută de ani din regiune. (…) Ea are două dimensiuni - una omagială şi una comemorativă -, pentru că au existat sacrificii umane şi trebuie să ne aducem aminte de acei oameni". Privind partea referitoare la anul 1968, acesta a spus că ea "transmite un mesaj, pentru ca noi să înţelegem evenimentele şi ca momente precum cel din 1968 să nu se mai repete".

Prezent la eveniment, ambasadorul Cehiei în România, Vladimír Války, a transmis celor prezenţi un cuvânt de salut, arătând că, deşi puţini sunt aceia care îşi aduc aminte semnificaţia proclamării republicii Cehoslovace, memoria colectivă încă păstrează vie înţelesul şi imaginile tancurilor sovietice de pe străzile din Praga lui 1968.

Luând cuvântul, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, a spus că "în ultima perioadă mulţi ambasadori ajung în oraşul şi judeţul nostru. (…) Cehia şi zona noastră au făcut parte dintr-un imperiu şi suntem apropiaţi din multe puncte de vedere". Discuţiile între oficialii locali şi ambasadorul Cehiei au avut loc atât la sediul Prefecturii, cât şi la cel al Camerei de Comerţ şi Industrie, cu privire nu doar la istorie, cât şi la oportunităţile de cooperare economică între judeţul Bihor şi Cehia.

Despre conţinutul şi semnificaţia momentelor evocate în cadrul expoziţiei a vorbit istoricul Gabriel Moisa. "În 1918, realităţile vremii nu mai corespundeau cu aspiraţiile naţiunilor", a punctat acesta referitor la dorinţa diferitelor etnii din muribundul imperiu Austro-Ungar de a-şi trasa singure destinele. La sfârşitul primului război mondial toate naţiunile din Balcani şi Europa de est şi-au creat propriile state, care, însă, au ajuns la un loc în lagărul comunist. Formulele de ieşire puse în mod firav în aplicare au fost reprimate violent, mai întâi la Budapesta, în 1956, iar apoi la Praga, în 1968, în contextul în care tensiuni şi conflicte aveau loc şi în Orient, Egipt etc.

Cu câteva zile înaintea intrării tancurilor în oraş, Nicolae Ceauşescu se afla acolo într-o vizită oficială, discutând cu Dubček "ca într-un soi de mică înţelegere. Puneau la cale o formă de colaborare în faţa presiunii sovietice, dar Cehoslovacia a fost singura care a pus piciorul în prag", a completat Gabriel Moisa. De precizat este faptul că România nu a intervenit împreună cu celelalte state comuniste împotriva Cehoslovaciei, deşi ar fi avut obligaţia, de aici izbucnind un val de simpatie pentru Ceauşescu.

Expoziţia va fi deschisă publicului până pe 22 aprilie.