Cine nu şi-ar dori o casă confortabilă, bine încălzită şi cu facturi mici? Tehnologia necesară există de ceva vreme, dar în România este prea puţin cunoscută.
Prima casă pasivă din Oradea "răsare" acum pe dealurile oraşului şi va folosi energiile regenerabile pentru încălzire. Casa a fost comandată de un tânăr medic orădean, iar "meşterul" este unul dintre puţinii specialişti români atestaţi în construcţia de case pasive: fostul viceprimar al Oradiei, Constantin Jurcă, un inginer reprofilat pe energii regenerabile, încrezător că aşa va arăta viitorul.
Lege pentru "pasivitate"
Pe 31 decembrie 2020 va intra în vigoare o directivă europeană, 2010/31/UE, care prevede că toate casele noi vor avea, obligatoriu, o performanţă energetică ridicată, adică vor trebui să consume cât mai puţină căldură din surse convenţionale şi cât mai multă din energii regenerabile. În ce procent, va stabili fiecare ţară în parte.
Cert este că orădenii care îşi vor construi o casă vor fi, vrând-nevrând, mai atenţi la conceptul de casă pasivă. Singurul bihorean membru în Asociaţia "Casa pasivă", care reuneşte specialiştii acreditaţi pentru a face asemenea construcţii, este inginerul Constantin Jurcă. Fost viceprimar al Oradiei între anii 2000 şi 2001, el s-a specializat în tehnologii regenerabile, convins că vom ajunge vremuri în care acestea vor deveni o necesitate.
"Dacă un tânăr îmi cere un sfat, îi spun să-şi planteze roşii şi ardei în grădină, să-şi cumpere o bicicletă sau o maşină electrică şi să-şi facă o casă care nu consumă decât energie sustenabilă", spune constructorul, convins că utilizarea resurselor convenţionale ale Pământului va cunoaşte un declin tot mai mare.
Căldură de la soare, om şi aparate
După ce a abandonat administraţia publică, Jurcă s-a orientat spre promovarea energiilor regenerabile. În urmă cu un deceniu, în parteneriat cu nişte italieni, a visat la un parc eolian între Auşeu şi Borod, menit să transforme puterea vântului în electricitate. Proiectul a picat, dar inginerul nu a abandonat preocuparea "verde". "Am făcut un curs organizat de Institutul de Case Pasive din Darmstadt (n.r. oraş în Germania), în urma căruia am obţinut această certificare. M-a determinat dorinţa de a construi o casă cu consum energetic zero", explică el.
Diferenţa între o casă "tradiţională" şi una pasivă este că aceasta din urmă foloseşte, pentru încălzire, energia deja existentă şi gratuită: căldura emanată de soare, de locuitorii imobilului şi de aparatele electrice în funcţiune. O casă este certificată ca fiind pasivă dacă are un consum anual de energie termică de cel mult 15 kwh. Prin comparaţie, o casă obişnuită, care se încălzeşte cu gaz sau lemne, are un consum energetic anual de 100 kwh.
Secrete de constructor
Anul trecut, inginerul a găsit primul client dornic să aibă o asemenea casă: Bogdan Bele (foto), un medic orădean rezident în Psihiatrie. "Eram familiar cu conceptul de casă pasivă, iar când domnul Jurcă mi-a propus să facem una, m-a încântat ideea", spune tânărul.
Primul secret al constructorilor "pasivi" este orientarea spre sud a casei, astfel încât să absoarbă cât mai mult din energia soarelui. Acoperişul, de regulă, este plat, ca să poată susţine cât mai multe panouri fotovoltaice. Indiferent din ce este construită, o casă pasivă are nevoie de o izolaţie solidă, care să nu permită nicio infiltraţie de aer sau apă. "Aici avem 30 cm la pereţi şi 20 cm sub pardoseală", explică Jurcă.
Pereţii exteriori ai casei nu au nici măcar o gaură, motiv pentru care montarea geamurilor şi a uşilor necesită o tehnică specială. De asemenea, sticlele folosite la ferestre sunt anume concepute, astfel încât să "absoarbă" doar căldura soarelui, nu şi frigul de afară.
Aerisire fără geam
Ca să nu piardă niciun kilowatt de energie, casa pasivă nu se aeriseşte prin deschiderea ferestrelor, ci printr-un recuperator de căldură, care "aspiră" aerul din interior şi îl înlocuieşte cu unul proaspăt, de afară, în timp ce face şi un transfer termic. "O dată la patru ore, schimbă complet aerul din locuinţă, fără să deschid un geam", explică Jurcă. Sistemul deopotrivă încălzeşte sau răceşte casa, în funcţie de nevoie.
O casă pasivă costă cu circa 20% mai mult decât una obişnuită, însă investiţia se amortizează în câţiva ani. Calculele arată că Bogdan nu va plăti mai mult de 300 de lei pe an pentru încălzirea casei, costul reprezentând energia electrică necesară funcţionării pompei de căldură în zilele geroase. "Când casa va avea şi panouri fotovoltaice, costul va fi zero", zice Jurcă.
Fireşte, constructorul speră că tot mai mulţi orădeni vor alege tehnologiile regenerabile, în detrimentul celor tradiţionale. Şi nu doar ca el să aibă cât mai mult de lucru, ci şi ca oraşul său să profite cât mai mult de energia gratuită care ajunge pe Pământ...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.