URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 05 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De câte ori se apropie campania electorală, cei 200.000 de arhitecţi orădeni se reactivează, şi aşa aflăm pentru a nu ştiu câta oară că spânzurătorile montate acum patru ani în centru sunt hidoase, cutia de conserve din staţia de tramvai e horror, iar cârciuma nou deschisă nu se simte mai bine nici ea. Trăim în epoca "mai bine să nu se facă nimic decât să se facă prost". Dacă nu se face prost, se face cu întârziere. Iar dacă se face bine şi la timp, banii puteau fi folosiţi în cu totul altă parte. 
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt curios să văd cum o mai scoate la capăt Primăria Oradea de data asta. A vrut să găsească o soluţie pentru acoperişul parcării de pe Strada Independenţei şi, pentru a nu fi acuzată de totalitarism, a organizat concurs. A făcut un regulament (contestat de Ordinul Arhitecţilor din România), a adunat un juriu, a stabilit un termen limită şi tot ce i-a mai rămas de făcut a fost să numere punctele primite pe fiecare proiect, să facă un clasament şi să declare un câştigător. Acum mai trebuie doar să scoată castanele fierbinţi din foc cu propriile mâini.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care este prima măsură care ar trebui luată de urgență de autorități pentru limitarea creșterii răspândirii infecțiilor cu coronavirus?







De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 21 iulie a.c. a intrat în vigoare, în sfârșit, legea care instituie condițiile în care se poate dispune carantina sau izolarea la domiciliu față de unele persoane. Această lege a devenit indispensabilă ca urmare a Deciziei nr. 468/2020 a Curții Constituționale, publicate în 2 iulie, prin care s-a stabilit că măsurile de carantinare și izolare la domiciliu stabilite prin ordin de ministru sunt neconstituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). Î

Careu de aşi: Povestea emoționantă a voluntarilor orădeni care au mers în misiune în Italia lovită de coronavirus (FOTO)

Careu de aşi: Povestea emoționantă a voluntarilor orădeni care au mers în misiune în Italia lovită de coronavirus (FOTO) ARRIVEDERCI! Voluntarii români, la plecarea din Italia. Orădenii Alexandra Pop, dr. Dragoş Botea, dr. Monica Dacz şi dr. Alin Suciu sunt prima, al doilea, a cincea şi al şaselea din imagine
Careu de aşi: Povestea emoționantă a voluntarilor orădeni care au mers în misiune în Italia lovită de coronavirus (FOTO) ÎN TRANŞEE. "Lupta anti-Covid nu e medicină de stetoscop, este medicină de război, lucrezi în medii şi condiţii ostile, ca un soldat", a remarcat în spitalul din Lecco dr. Alin Suciu, surprins în imagine împreună cu asistenta Alexandra Pop
Careu de aşi: Povestea emoționantă a voluntarilor orădeni care au mers în misiune în Italia lovită de coronavirus (FOTO) CU DARURI. La finalul misiunii, medicii şi asistentele din România au fost conduşi, la ieşirea din spitalul de la Lecco, de o gardă de onoare sui-generis, o scenă de neuitat toată viaţa, pentru toţi. Mai mult, s-au întors acasă cu cele cinci ventilatoare donate de Papa Francisc pentru Suceava, zona cea mai afectată de coronavirus la noi
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Italia a fost mereu bună, generoasă cu toţi - exclama în plină criză Covid o asistentă româncă din Italia, deznădăjduită că ţara de adopţie era fără ajutor. O mână de doctori şi asistente din România au dovedit însă că, de la marginea Europei, românii nu îşi abandonează verii latini, oferindu-se voluntari în spitale din Lombardia, cea mai lovită zonă a Italiei.

BIHOREANUL vă spune povestea celor patru orădeni deveniţi eroi în două ţări după ce au dovedit o solidaritate exemplară exact când era mai mare nevoie de ea.

Fără ezitări

Un ordin semnat de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, de ministrul Sănătăţii, dr. Nelu Tătaru, şi de cel al Internelor, Marcel Vela, a aprobat pe 6 aprilie prima misiune medicală internaţională în Italia grav afectată de pandemie. Între numele celor 14 voluntari din spitalele româneşti, patru - aproape un sfert - erau ale unor orădeni.

Dr. Alin Suciu, de la UPU-SMURD Bihor, a aflat că se caută voluntari de la şeful unităţii, dr. Hadrian Borcea, şi n-a stat pe gânduri. Voluntar la SMURD încă de la 16 ani în oraşul natal, Târgu Mureş, Alin a devenit orădean prin căsătorie, iar de-a lungul anilor a avut prilejul să călătorească în Italia, ba şi să înveţe limba. "N-am ezitat nicio clipă. Era nevoie de solidaritate, de umanitate", a povestit el, simplu, BIHOREANULUI.

Monica Dacz, UPU-SMURD BihorLa fel a procedat şi colega sa, dr. Monica Dacz (foto). "Ştiam situaţia dramatică de acolo, dar şi că mai sunt 2-3 săptămâni până să devină serioasă şi la noi. În 10 minute am dat răspunsul: da!", spune doctoriţa. "Am învăţat de acum câţiva ani cum să acţionăm în pandemii, când a fost criza Ebola. Ne-am antrenat inclusiv cu echipamentele de protecţie", adaugă Monica, membră USAR (Urban Search and Rescue România), echipă de elită pregătită să acţioneze inclusiv în cazuri de atacuri chimice şi biologice, care a intervenit cel mai recent în Albania, după cutremurul din noiembrie.

Foşti "stranieri"

Dragoș Botea, medic ATI Oradea"Eu am vrut să plec încă dinainte să se declare starea de urgenţă la noi, dar nu am putut. Aveam colegi şi prieteni medici în Milano, de la care am primit ghiduri terapeutice, voiam să le întorc ajutorul", mărturiseşte şi dr. Dragoş Botea (foto), de la secţia ATI a Spitalului Judeţean.

Gestul său e cu atât mai meritoriu cu cât i s-a făcut o ofertă să lucreze, pe bani mulţi, într-un spital din Marea Britanie, unde presta înainte de pandemie câte o săptămână în fiecare lună pentru a-şi rotunji veniturile, deoarece acasă are contract cu Judeţeanul doar pentru gărzi.

Alexandra Pop, asistentă ATI OradeaAsistenta Alexandra Pop (foto), colegă de secţie, a fost şi ea special motivată: în 2004-2005 a lucrat într-un spital de lângă Milano. "Nici măcar nu m-am consultat cu familia. Am răspuns apelului, apoi i-am anunţat şi pe ai mei", spune femeia, mamă a trei băieţi. "Am vrut să le fiu un model şi lor", argumentează Alexandra.

"Cu o incredibilă căldură"

Fiecare dintre cei patru are un destin aparte. Dacă Dragoş (39 ani) a preferat Oradea rămânerii în Marea Britanie, nici Alexandra nu e o asistentă oarecare: a absolvit Facultatea de Medicină, iar acum, la 45 de ani, elaborează o teză de doctorat pe un subiect aplicat: "Particularităţi de îngrijire a bolnavului diabetic cu complicaţii cardiovasculare în ATI". Alin, 38 ani, "măritat" la Oradea, e divorţat şi are doi copii, cărora le-a putut dedica mai puţin timp decât profesiei. La 42 ani, Monica e nemăritată pentru că s-a consacrat şi ea meseriei, foarte rar având răgaz pentru celelalte pasiuni, speologia şi snowboardingul.

Cei patru orădeni au plecat spre Italia pe 7 aprilie, cu un avion militar, de pe un aeroport de lângă Timişoara, aterizând tot pe un aerodrom militar, lângă Milano. Repartizaţi la spitalul din Lecco, un oraş cu 50.000 locuitori, au urmat un instructaj pentru a se familiariza cu circuitele şi procedurile, pe care aveau să le comunice apoi, zilnic, colegilor de acasă, de la Spitalul Judeţean şi cel Municipal. "Am fost primiţi de italieni cu o incredibilă căldură şi ne-au tratat permanent ca pe egalii lor", spune dr. Suciu.

Cu dragoste

Alin Suciu, medic UPU-SMURD BihorAlin a primit o misiune de cea mai mare încredere, managementul bronhoscopic al pacienţilor Covid din toate cele cinci secţii ATI ale spitalului din Lecco, şi a coordonat toate manevrele specifice, de la bronho-aspiraţie la traheostomie aspirată, asistat adesea de Monica.

"M-a impresionat înaltul profesionalism al medicilor şi asistentelor italieni. Ca să vă daţi seama, pacienţii Covid ajunşi la ATI pot fi extrem de instabili, acum sunt OK, dar după câteva ore pot fi la graniţa cu moartea. Pot avea sângerări intrapulmonare dramatice, obstrucţii pulmonare ciritice. Cu toate acestea, niciun pacient intubat nu avea nicio escară. Asistentele erau total empatice cu toţi bolnavii, îi mângâiau şi le vorbeau cu tot dragul", spune Alin (foto), care îşi aminteşte numele multor pacienţi, pomenindu-l pe Francisco, "un bătrânel foarte simpatic, care ne făcea semne prieteneşti cu mâna şi comunica pe tabletă cu cei de acasă pentru a-i îmbărbăta".

"În Italia, pe ATI munca de infirmier o fac asistentele", confirmă Alexandra. "Eu însămi, o zi întreagă, am tăiat unghiile tututor pacienţilor. M-a impresionat calmul tuturor, de la medic şi asistenţi până la pacienţii conştienţi. Atmosfera din spital şi chiar cea din oraş nu semăna nicidecum cu cea descrisă de televiziunile noastre, care panichează oamenii. Ar trebui să nu difuzeze doar numărul îmbolnăvirilor şi deceselor, ci şi al vindecărilor, să spună şi lucrurile pozitive. În fond, nu bolnavii Covid sunt cel mai greu de îngrijit, ci pacienţii cu arsuri şi cu traume mari", afirmă asistenta.

"Insieme!"

Pe toată durata misiunii, n-au ştiut nici ce zi a săptămânii, nici ce dată a lunii era. "Practic, ziua noastră de lucru a fost de 18 zile", spune dr. Dragoş Botea. "Singurele zile pe care le-am simţit speciale au fost de Paştele catolic, pentru că italienii au decorat holul spitalului, şi de Paştele ortodox, când am primit mesaje de acasă", îşi aminteşte dr. Monica Dacz.

Zi de zi, orădenii erau luaţi dimineaţa de la hotel şi seara târziu, după 8-14 ore, erau duşi înapoi cu un microbuz al municipalităţii, în rest toată şederea lor s-a rezumat la îngrijirea pacienţilor. Când au ajuns în spital erau 62, pe parcurs au pierdut doar doi, dar majoritatea s-au făcut bine şi au avut reacţii emoţionante. "Un pacient a sesizat că nu sunt vorbitor nativ de italiană, iar un coleg de acolo i-a explicat că sunt român. I-au dat lacrimile şi m-a strâns de mână, m-a întrebat dacă putem face poze să le trimită familiei. Apoi ne-a pus cântecul "Insieme" (n.r. – Împreună), imnul Campionatului Mondial de Fotbal din Italia 1990, cel cu "unite Europe"", povesteşte Alin.

"Venim la voi" 

Orădenii spun că nu s-au temut nicio clipă de pericolul infectării, chiar dacă acesta era real, pentru că, după cum spune Alin, "dacă eşti pregătit cu adevărat şi îţi iei măsurile de precauţie indicate în proceduri, te fereşti". L-a impresionat, de altfel, bunul-simţ cu care medicii şi asistentele din Italia foloseau echipamentele de protecţie, fără risipă, raţional, precum şi faptul că nu au avut "dezertori". "E monstruos, ca medic, să fugi, să refuzi să-i ajuţi pe cei bolnavi, asta nu ţine de partea medicală, ci de caracter".

În spitalul din Lecco, au fost 384 cadre medico-sanitare infectate, iar 10 au decedat, dar nimeni nu s-a sustras de la muncă. "Cine face meseria asta nu o face cinstit decât din vocaţie", întăreşte Alexandra, completată de Dragoş: "Noi, medicii, trebuie să facem totul pentru pacient".

Românii noştri au un singur regret. Că nu au putut vizita locurile, de o frumuseţe extraordinară. "Vedeam munţii dincolo de ferestrele spitalului, Lecco e pe marginea lacului Como, dar nu am avut timp de nicio vizită", spune Dragoş. În schimb, pentru că au legat prietenii cu toţi confraţii italieni, făcând schimb de telefoane şi emailuri, ştiu că vor fi invitaţi din nou, de data asta ca turişti, după ce nenorocirea se va încheia.

dr. Mario Tavola (foto), medicul-şef regional ATI în spitalul din LeccoPână una-alta, dr. Mario Tavola (foto), medicul-şef regional ATI, le-a mulţumit în numele tuturor şi le-a făcut cel mai extraordinar compliment: "Anul acesta de Paşti aţi venit să ne ajutaţi, anul viitor vom merge noi la voi!". Ce poate fi mai frumos, după ce învingi bolile, să rămâi, vorba cântecului, "Insieme!"?...


DE LA VERI LA FRAŢI
După Italia, ajutor pentru Moldova

Deşi toţi cei patru voluntari orădeni au primit patru zile libere la întoarcerea din Italia, după doar trei zile unul dintre ei, dr. Alin Suciu, a plecat, tot voluntar, în Republica Moldova, alături de alţi 41 de doctori şi asistente, între care 7 din Oradea. Misiunea a început în 29 aprilie şi va dura 15 zile, chiar dacă unele dintre gazde nu i-au primit cum se cuvenea, ba chiar au şi mânjit gestul de solidaritate românesc.

O parte din medici au fost cazaţi într-un cămin studenţesc cu un singur grup sanitar, iar primarul oraşului Bălţi, socialistul Renato Usatîi, a încercat să-i compromită oferindu-le un plic cu câte 1.000 dolari, drept "mulţumire" pentru gestul lor. "Nu ştiam ce se află în plic, am crezut că erau felicitări. Când am văzut, bineînţeles, am returnat banii", a mărturisit BIHOREANULUI unul dintre cei 7 orădeni.

Doctorii şi asistentele din România continuă lucrul în spitalele din Basarabia, pentru că, aşa cum spune medicul orădean, "nu o facem pentru politicieni, ci pentru fraţii noştri de sânge".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0976 RON
  • 1 EUR = 4.8341 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON