URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 13 IUNIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Spuneam odată, cu părere de rău, că Oradea nu va fi niciodată cum e Clujul, referindu-mă în principal la diferenţa dintre universităţi. Acum spun că Oradea nu va fi niciodată ca Bucureştiul, dar din fericire, când văd ce mizerie este la ei în domeniul gunoaielor. Şi când spun gunoaie, nu mă refer doar la cele din pubele...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu-i prima oară când Bolojan vrea să rezolve probleme gingașe cu metode... inginerești. Ideea trecerii actorilor și instrumentiștilor pe contracte de muncă pe durată determinată, pentru „eficientizarea” actului cultural, reflectă un reflex al stilului managerial cu iz dictatorial care l-a făcut celebru - dar, fără îndoială, și eficient - pe fostul edil al Oradiei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam 8,5% dintre bihorenii care s-au prezentat la urne în decembrie 2020 și au votat AUR au contribuit la o premieră pe care, sunt singur, nu și-o doreau nici ei: Bihorul este primul județ cu un parlamentar condamnat în timpul mandatului pentru fapte de violență.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Românii au grijă mai mare de automobilul personal decât de propriul corp. Mașinile sunt duse la timp la revizii și la ITP nu doar pentru că le iubim mai mult decât pe noi înșine, ci și pentru că așa zice legea, iar dacă nu o respecți, faci buba la buzunar. Și aici ajungem la miezul problemei, un miez care frige mai tare decât centrul soarelui - legea! Imaginați-vă ce răzmeriță ar fi în țărișoară dacă toți cetățenii ar fi obligați („obligați”, nu „să aibă dreptul”) să facă o dată pe an un set integral de analize! Atunci să vezi discursuri despre dictatură medicală, nu ca acum, cu vaccinurile!
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că Inspectoratul Școlar l-a schimbat din funcție pe directorul Colegiului Gojdu, Florin Nicoară?






De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Sâmbătă, 15 mai, a intrat în vigoare Legea nr. 130/2021 prin care procedura penală a fost modificată ca efect al deciziei din 7 aprilie a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că, în materie penală, "este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării". Conform noii legi, în procesele clasice în care procurorul formulează o acuzaţie împotriva unui inculpat, iar judecătorii sunt chemaţi să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei acestuia, noua lege impune ca hotărârea să fie motivată la momentul pronunţării şi să fie înmânată cât mai repede părţilor din procesul penal, aspecte pe care le-am detaliat săptămâna trecută.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Tratamentul diabetului zaharat vizează normalizarea glicemiei. Bolnavul trebuie să ştie şi să fie convins de importanţa respectării dietei şi a tratamentului, fiind de asemenea instruit să îşi controleze singur glicemia şi glicozuria (cantitatea de glucoză din urină). Bolnavul se va afla în evidenţa medicului specialist diabetolog, care va stabili dieta, tratamentul (cu medicamente antidiabetice orale sau cu insulină), ritmicitatea controalelor şi monitorizarea în vederea prevenirii sau tratamentului complicaţiilor.

Canabis fără urmă: Mai mulţi bihoreni sunt suspectaţi că folosesc recoltele de cânepă pentru producerea de substanţe psihotrope 

Canabis fără urmă: Mai mulţi bihoreni sunt suspectaţi că folosesc recoltele de cânepă pentru producerea de substanţe psihotrope  S-A PIERDUT. Cea mai modernă plantaţie de cânepă din Bihor a fost înfiinţată în 2019 la Săcueni, în sere automatizate, dar când inspectorii Direcţiei Agricole au constatat dispariţia ei, proprietarii au susţinut că plantele s-au uscat. "După un an n-am mai autorizat cultivarea în sere", spune directorul Nicolae Hodişan, care nu exclude ca seminţele să fi fost folosite la obţinerea de THC
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

România comunistă era al treilea cultivator de cânepă din Europa, folosind-o la producţia de fibre pentru confecţii. După 1989, tradiţia a fost abandonată, dar în ultimii ani câţiva fermieri încearcă reluarea ei, mai ales pentru seminţe. Atât doar că în unele cazuri recoltele dispar, iar autorităţile bănuiesc că sunt folosite pentru producţia de substanţe psihotrope. 

S-a întâmplat şi în Bihor, unde Direcţia Agricolă a constatat dispariţia unor plantaţii exact în perioada vegetativă, când din inflorescenţe se pot obţine asemenea substanţe. 

Cu regim special 

Din cauza posibilităţii de a fi folosită pentru droguri, fie şi "uşoare", cultivarea cânepii are un regim juridic special. Conform Legii 339/2005, orice persoană interesată e obligată să obţină o autorizaţie de la Direcţia Agricolă judeţeană, în baza unei documentaţii, care între altele trebuie să ateste soiul (Cannabis indica fiind interzis din cauza concentraţiei mari de tetrahidrocanabinol THC, prezent în marijuana şi haşiş) şi să includă un contract de livrare a seminţelor către procesatori autorizaţi de uleiuri industriale, cosmetice, medicinale.

Direcţiile Agricole au obligaţia ca, la rândul lor, să notifice alte două instituţii privind existenţa plantaţiilor: Poliţia şi Direcţiile de Sănătate Publică, pentru a urmări trasabilitatea recoltelor, adică pentru a se verifica dacă sunt folosite în scopurile declarate şi nu în altele, ilegale.

În ultimii ani, spune şeful Direcţiei Agricole Bihor, Nicolae Hodişan (foto), fermierii care cultivau cânepă pentru fibră pe suprafeţe mari, de peste 200 hectare, au renunţat la plantaţii, dar au apărut alţii, care înfiinţează plantaţii mici pentru seminţe. Iar unii "fac probleme"...

Stewardesa din Dubai 

În 2016, la sediul instituţiei s-a prezentat o tânără, Emilia Bogojel, care afirma că este stewardesă în Dubai şi lucrează doar 6 luni pe an. "Ne-a spus că în cele 6 luni de pauză voia să-şi ajute mama să pună cânepă în grădină, în Lazuri de Beiuş, pe 3 ari", spune Hodişan, precizând că tânăra a fost autorizată fiindcă avea documentaţia necesară.

Conform normelor, inspectorii agricoli trebuie să verifice plantaţiile de două ori: prima oară după răsărire, în mai-iunie, şi după înflorire şi formarea seminţelor, în iulie-august. "Când am fost la al doilea control, domnişoara nu mai era în ţară, iar în grădină nu mai era niciun fir de cânepă. Mama fetei ne-a spus că s-a uscat şi i-au dat foc", afirmă şefa Serviciului Inspecţie din cadrul instituţiei, Florentina Ardelean (foto).

Potrivit acesteia, plantaţiile de cânepă "dispar" misterios înainte de coacere, când seminţele sunt crude şi din ele se pot extrage uleiuri canabinoide.

Investitori din alte zări

La fel s-a întâmplat şi în 2019, când o firmă din Bucureşti, Terrahemp, deţinută de altele trei (Juventus Investments, cu sediul în România şi două, Hampton Growth Resources LLC şi Westside Strategic Partners LLC, în SUA), a fost autorizată să cultive cânepă pe 2 hectare, în sere automatizate, la Săcueni. 

"La a doua inspecţie, plantele nu mai erau. Reprezentanţii firmei au susţinut că un muncitor a uitat să pornească ventilarea şi s-au uscat", afirmă Ardelean. Un an mai târziu, firma a cerut o nouă autorizaţie, pentru 3,5 hectare, iar Direcţia Agricolă a emis-o, cu condiţia să nu mai cultive în sere, solarii ori ghiveciuri. Nemulţumiţi, reprezentanţii firmei au dat în judecată instituţia, dar au pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Tot anul trecut, o orădeancă, Geanina David, a cerut autorizarea unei plantaţii de 1,7 hectare la Mădăras, prezentând un contract de livrare a seminţelor către Catrom CBD Enterprise, un  SRL deţinut de propriul soţ. "La verificarea acesteia am găsit doar un garaj, fără utilaje de procesare, aşa că nu am dat autorizaţia de comercializare. Ulterior, firma a fost anchetată de DIICOT pentru comerţ cu substanţe psihotrope", spune şeful Direcţiei Agricole.

Anul acesta, o altă firmă, Growing Medical Concept SRL din Oradea, a cerut autorizarea unei plantaţii la Paleu, prezentând un contract de livrare a seminţelor către un procesator din Adunaţii Copăceni. "Deocamdată, am cerut Poliţiei Giurgiu să verifice procesatorul", spune şeful Direcţiei.

Cu mâinile legate

Hodişan afirmă că tot ce poate face Direcţia Agricolă când recoltele "dispar" exact în perioada în care seminţele pot fi folosite pentru obţinerea de THC e să înştiinţeze Poliţia.

Nici Poliţia, însă, şi nici procurorii DIICOT, specializaţi în combaterea traficului cu substanţe psihotrope, nu prea au spor. "Avem în lucru un dosar penal privind un cultivator de cânepă", spune, sub anonimat, un poliţist de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate. Motivul? "Deşi legislaţia noastră nu prevede o anume concentraţie de THC care să fie permisă în substanţele obţinute din cânepă, cei implicaţi susţin că produsele lor conţin maximum 0,2% THC, nivel permis, de pildă, în Olanda", afirmă poliţistul.

BIHOREANUL a contactat trei din cei patru cultivatori cărora le-au "dispărut" recoltele, dar nici unul n-a vrut să facă alte comentarii decât că n-a încălcat legea. "Dacă se face publicitate, poate mă trezesc că intră cineva în plantaţie, pleacă cu plante ori cu seminţe şi mă trezesc cu Poliţia pe cap", s-a justificat un întreprinzător. Cert e că, până ca recoltele să fie furate, deocamdată ele dispar fără urmă, nimeni nu ştie unde...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0636 RON
  • 1 EUR = 4.9228 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON