Zece grote din Bihor formează de acum prima reţea de peşteri speoturistice, în care au acces nu doar speologii profesionişti, ci şi turiştii neiniţiaţi.
Toate cele 10 peşteri sunt în Munţii Pădurea Craiului, zonă administrată de Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, şi au fost amenajate pentru speoturism printr-un proiect finanţat prin Programul de cooperare elveţioano-român. Este vorba de peşterile Vântului, Bătrânului, Ciur Ponor, Craiului, Doboş, Gălăşeni, Gruieţului, Hârtopul Bonchii, Moanei şi Osoi.
Chiar şi pentru neiniţiaţi
"Pentru cele 10 peşteri din Pădurea Craiului, aflate într-o stare mai mare sau mai mică de degradare, am realizat o serie de studii, să vedem cum să le protejăm într-un mod activ", a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Andrei Acs, unul dintre angajaţii CAPDD care au derulat proiectul. Concret, timp de un an, specialiştii CAPDD şi ai Institutului Speologic Emil Racoviţă din Bucureşti au făcut studii şi monitorizări în cele 10 peşteri, bazate pe diverse componente biotice şi abiotice. Cu aceste date colectate, au scris apoi planurile de management şi regulamentele peşterilor.
Potrivit lui Acs, prin acest proiect s-a dorit atât valorificarea acestor peşteri, adică deschiderea lor spre speologi profesionişti şi amatori, dar şi conservarea patrimoniului carstic. Aceste peşteri subterane nu pot fi vizitate oricum, ci doar de cei echipaţi specific. Pentru a facilita accesul speologilor, CAPDD a amenajat în cele 10 grote şi balustrade ori scări specifice, în zonele mai dificile.
Două din cele 10 peşteri - Doboş şi Gruieţ - pot fi vizitate chiar şi de speologii neiniţiaţi, care nu au mai coborât niciodată într-o astfel de grotă, având nevoie de minimul de echipamente: cască cu sistem electric de iluminat, cizme de cauciuc şi salopetă. Alte 4 peşteri sunt cu o dificultate medie, adecvate, de pildă, celor care fac şi rafting sau escaladă, deci cu o pregătire fizică şi psihică medie. Acestea sunt Peştera Bătrânului, Osoi, Moanei şi Gălăşeni. "Cele mai tari, perla coroanei, care implică mai mult efort şi se parcurg în 6-8 ore, au obstacole subterane, precum râuri sau treceri verticale, sunt Ciur Ponor, Vântului, Craiului şi Hârtopul Bonchii", a precizat Paul Iacobaş, directorul CAPDD Bihor.
Reguli clare
Toate cele 10 peşteri au acum regulamente de acces şi planuri de management, care dictează cât de des pot fi vizitate şi cât de mari pot fi grupurile de turişti speologi. "Peştera are nevoie de răgaz să elimine dioxidul de carbon rămas în urma vizitatorilor", a precizat Acs. Cu excepţia Peşterii Vântului, unde pot intra grupuri de maxim 12 persoane, în celelalte nouă peşteri vor intra deodată cel mult 8 persoane. De asemenea, între grupurile de turişti trebuie să existe o "pauză" de 2 ore.
Totodată, peşterile au acum şi plan de intervenţie în caz de urgenţă, întrucât speologii care coboară în ele trebuie să ştie ce au de făcut în cazul în care o viitură îi surprinde în interior. "Acest plan detaliază cum se face alarmarea, câte persoane intervin şi alte informaţii similare", a spus Paul Iacobaş, directorul CAPDD Bihor.
Peşterile vor fi în continuare monitorizate, pentru a se şti clar temperatura, umiditatea sau nivelul de dioxid de carbon. "În urma acestor date, am putea modifia regulamentele, spre a fi mai restrictive sau mai relaxate", a precizat Iacobaş.
Preţuri variabile
Accesul în fiecare din aceste peşteri se face doar împreună cu ghizi specialişti. CAPDD are deocamdată 6 ghizi autorizaţi, însă în această toamnă va da startul unui curs de profil, pentru a pregăti mai mulţi astfel de ghizi.
Turiştii care vor să ajungă în aceste peşteri trebuie însă să ia legătura cu unul dintre cei 17 operatori turistici din Munţii Pădurea Craiului. Lista lor se găseşte într-o broşură anume tipărită de CAPDD, broşură ce se distribuie pe teritoriul ariei protejate Pădurea Craiului, iar din această toamnă se va găsi şi pe un site nou pe care CAPDD îl face expres pentru turişti. Pe acest portal, turistul va putea alege ce anume vrea să facă în aria protejată, de pildă drumeţii, speologie, rafting, precizând inclusiv dacă are nevoie de cazare, transport ori alte servicii. "Apoi va fi contactat de operatorii de turism, care îi vor face ofertă, iar turistul va fi liber să aleagă operatorul dorit", a explicat Acs.
Accesul în peşteri are un preţ variabil, în funcţie de echipamentul de care are nevoie turistul. Altfel spus, un turist care vine cu echipamentele sale va plăti 50 de lei, iar unul care are nevoie de toate dotările, 200 de lei.
Ecoturism... sub pământ
Reprezentanţii CAPDD au mai spus că dezvoltarea speoturismului în Munţii Pădurea Craiului ar putea fi nişa prin care această zonă să devină una cunoscută în Europa ca destinaţie ecoturistică. "Ne dorim ca peste 10 ani să se ajungă în situaţia în care dacă spui Piatra Craiului la un târg de turism din Viena, de exemplu, să se ştie că e vorba de zona cu peşteri", a precizat Iacobaş.
În cadrul aceluiaşi proiect, CAPDD a mai realizat 1.000 de albume foto pentru reţeaua de peşteri speoturistice, câte un film de prezentare pentru fiecare peşteră şi un film pentru întreaga reţea. Acestea vor fi vizibile pentru publicul larg pe acelaşi portal pe care CAPDD îl va lansa în această toamnă, dedicat peşterilor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.