Business Angel: Un orădean specialist în IT este "îngerul păzitor" al unor afaceri care nu se pot susţine singure

Dacă bancherul umblă să te împrumute cu bani când stai pe cash şi să ţi-i ceară înapoi când ai mai mare nevoie de ei, Business Angel-ul face exact pe dos. "Îngerul" intervine în afacerea ta, cu fonduri şi competenţe, atunci când e prea slabă ca să se ridice pe propriile picioare şi se retrage când începe să meargă singură.

În schimb, se alege cu un pachet de acţiuni. Cu cât şi-a făcut treaba mai bine, cu atât e acesta mai valoros. "Cum doar 10-20% din afacerile aflate la început au succes, acestea trebuie să producă randamente suficient de mari ca să acopere pierderile din celelalte", povesteşte orădeanul Adrian Gheară, unul dintre cei mai cunoscuţi "îngeri ai afacerilor" din România...

"Nu am stofă de angajat"

Adi, cum îi spun prietenii, a intrat în afaceri încă de pe băncile şcolii. Pasionat de calculatoare, la 16 ani vindea deja propriile softuri, la 22 de ani îşi înfiinţa prima firmă, la 25 investea în imobiliare, iar la 27 se retrăgea deja din conducerea propriilor companii ca să se dedice exclusiv proiectelor care îi plac. Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică şi Informatică din Oradea, Adrian Gheară a rezistat doar patru luni ca programator la o firmă de software de securitate. "Adevărul e că nu am stofă de angajat, nu-mi place să mi se spună ce să fac", se destăinuie bărbatul, astăzi în vârstă de 32 de ani.

"Defectul" însă i-a priit. Împreună cu un coleg, Alin Mercheş, a înfiinţat la începutul anilor 2000 firma Neobyte Solution, specializată în producţia de software la comandă, de la aplicaţii desktop la aplicaţii web. Compania a crescut în câţiva ani de la 2 la 20 de angajaţi, până când proprietarii au schimbat stategia. "Lucrând la comandă, făceam practic lohn de inteligenţă. Salariile creşteau, profitul era în scădere, iar volumul de muncă trebuia să fie tot mai mare ca să rămânem competitivi, aşa că am preferat să ne consacrăm propriile produse", povesteşte Adi.

Aşa au apărut, printre multe altele, aplicaţii de securitate informatică precum SafeBit, PC District sau Titan Backup. Dintre acestea, ultima a şi fost cumpărată în 2009 de o corporaţie care o vinde şi în prezent sub denumirea GFI Backup. În loc să îşi ia maşini şi vile, ori să facă vacanţe exotice, Adi şi-a reinvestit banii în proprietăţi imobiliare pe care, cu o singură excepţie, le-a vândut înaintea izbucnirii crizei. Profitul l-a investit tot în IT, ajungând partener de afaceri inclusiv în firma foştilor săi patroni. Mai mult, acum se ocupă numai de proiectele care îi plac!

Îngerul afacerii

Căsătorit şi tată al unui copil, Adi a ieşit deja de cinci ani din conducerea firmelor sale, mulţumindu-se cu rolul de supervizor. "După zece ani în care am lucrat non-stop, simţeam nevoia să fac altceva. Nu am vrut să mă rup de IT, aşa că am început să merg la conferinţe de specialitate. Acolo am aflat despre proiecte care mi-au plăcut şi am decis să le sprijin. Am ajuns Business Angel nu pentru că am vrut, ci pentru că au început business-urile să mă caute", povesteşte Adi.

Practic, "Îngerul afacerii", cum ar putea fi tradus conceptul, ajută întreprinzătorii aflaţi la început de drum să depăşească problema lipsei de finanţare sau de experienţă. El nu este nici cămătar, pentru că scopul său nu este să împrumute bani cu dobândă, chiar dacă în schimbul investiţiei primeşte un mic pachet de acţiuni, şi nici partener tăcut, pentru că - dimpotrivă - se implică în firmă cum poate mai bine.

Limită - 50.000 euro!

Adi investeşte doar în tehnologie şi numai pentru oameni cu care simte că are o "chimie" comună. "Prima condiţie când aleg un start-up este să îmi placă domeniul, a doua este ca firma să aibă doi parteneri pentru a minimaliza riscul ca acţionarul unic să se plictisească şi să închidă, iar a treia este să pot să ajut cu experienţa mea", zice Adi.

Tânărul nu investeşte niciodată mai mult de 50.000 euro într-o afacere, limitându-se la sume care nu l-ar destabiliza financiar în cazul în care le-ar pierde, nu se lăcomeşte la pachetul de acţiuni pentru că fondatorii trebuie să rămână în continuare proprietarii majoritari ai firmei, şi nu reinvesteşte în aceeaşi companie adusă pe linia de plutire, ci preferă să vândă acţiunile pentru a-şi recupera investiţia. "Deocamdată n-am vândut acţiuni dintr-o firmă de genul acesta, dar am încredere că start-up-urile în care am investit vor fi exit-uri de succes", spune Adi.

Pornind de la o schiţă...

Printre afacerile aflate la început pe care Adi le-a sprijinit se numără cele ale unor companii precum 123 Contact Form, care oferă clienţilor posibilitatea de a-şi crea propriile formulare de contact, portalul Vinsieu.ro, care prezintă informaţii despre toate evenimentele culturale şi sportive importante organizate în ţară, ori Axosuits, care lucrează la un exoschelet capabil să ajute persoanele imobilizate în scaune cu rotile să se deplaseze autonom.

"Prima condiţie ca un start-up să fie de succes e ca problema pe care o soluţionează să fie reală. A doua e să convingă clientul că produsul are o valoare suficient de mare încât să merite să scoată bani din buzunar pentru a-l cumpăra", spune Adi. Acesta este şi motivul pentru care a sprijinit proiectul "costumului de mers" al orădenilor de la Axosuit într-o vreme în care băncile şi investitorii îi refuzau. "La început nu existau decât nişte desene, nici acelea complete, nu exista un prototip, nu exista nimic... Totuşi, era evidentă necesitatea unui astfel de aparat pentru milioane de oameni imobilizaţi la pat şi care ar putea fi folosit în toată lumea", povesteşte orădeanul.

Intuiţia i s-a dovedit corectă. Exoscheletul a câştigat premiul cel mare, de 10.000 dolari, la cea mai importantă competiţie de proiecte noi din Europa Centrală şi de Est, a atras noi investitori, are deja un prototip funcţional şi urmează să fie certificat OSIM pentru a putea fi vândut pe piaţa europeană. Dacă lucrurile merg bine, în câteva luni Adi îşi va putea scoate pachetul de acţiuni la vânzare.

Tranzacţia ar trebui să-i aducă un profit suficient de mare pentru a acoperi investiţia, pierderile din alte afaceri pe care le-a sprijinit, dar care nu au mers, dar şi pentru a-i da posibilitatea să finanţeze alte start-up-uri. Că doar aşa ar rămâne "Înger"...

ÎNGERI
50
de investitori în start-up-uri există în prezent în România

În România, statutul de Business Angel este incert, nefiind încă reglementat legal. Guvernul şi-a propus s-o facă, totuşi, prin Strategia pentru dezvoltarea IMM-urilor până în 2020. Potrivit proiectului, IMM-urile şi start-up-urile care nu găsesc sprijin la bănci se pot adresa unor "Business Angel" pentru obţinerea unor credite fără dobândă în schimbul unor părţi sociale din afaceri. În plus, Business Angel-ul va fi scutit 3 ani de impozitul pe dividendele din afacerea sprijinită şi de impozitul pe profitul înregistrat până în momentul când decide să iasă din afacere.

Făcut în pripă de Guvern, proiectul îi displace însă orădeanului Adrian Gheară. "Legea trebuie să vorbească de investiţii, nu de împrumuturi convertibile în părţi sociale, pentru că nu suntem cămătari ca să dăm bani cu împrumut în schimbul unor garanţii", argumentează el. Adi spune că în forma actuală proiectul provoacă nedreptăţi în mediul de business. "Nu sunt de acord cu exceptarea de la plata impozitelor. Ai o afacere, plăteşti impozit pe profit! Eventual ar trebui să pot deduce din acesta banii pierduţi în alte start-up-uri", crede orădeanul.