Bujorii discordiei: În căutarea faimei pe care nu a cunoscut-o niciodată, un fost profesor de biologie din Bihor o acuză de plagiat pe... Anna Marossy

Dezvăluirile privind plagiatele comise de diverşi pretinşi intelectuali ocupă de câţiva ani paginile presei româneşti, inspirându-l, pare-se, şi pe un septuagenar bihorean.

Profesor pensionar, Iosif Petruţ pretinde că Anna Marossy, cel mai cunoscut biolog bihorean, i-a furat ideea înfiinţării rezervaţiei bujorului banatic din comuna Şoimi. Şi, chiar dacă aşa-zisul furt s-a produs în urmă cu mai bine de patru decenii, iar specialista a murit de câţiva ani buni, tot a reclamat-o la Poliţie. Acum speră ca anchetatorii să-l facă şi pe el faimos...

Bătrânul biolog

Iosif Petruţ şi-a petrecut cei 75 de ani de viaţă în comuna Şoimi, la 23 km de Beiuş, în defileul Crişului Negru. La şcoala de aici a predat, timp de patru decenii, biologia. Pasiunea pentru plante l-a purtat pe toate coclaurile. "Să nu zic chiar fiecare metru pătrat, dar ştiu bine locurile de aici", spune bărbatul.

Fostul profesor cunoaşte bine şi pădurea cu cer de pe Dealul Pacău, de la marginea satului Borz, unde în fiecare primăvară înfloreşte bujorul banatic (foto), plantă protejată de lege datorită căreia în anul 2000 pădurea a fost declarată rezervaţie naturală. Bărbatul n-a fost preocupat de rezervaţie până acum vreo doi ani, când un fost coleg i-ar fi spus că are merite nerecunoscute. "Mi-a zis că doamna asta, Marossy, m-a plagiat. Fostul meu coleg ştia că eu am propus înaintea oricui să se înfiinţeze o rezervaţie pentru bujor", zice bătrânul dascăl.

Faimă furată

În 1976, bărbatul termina Facultatea de Biologie din Iaşi cu o lucrare de licenţă despre flora din Borz, unde se află şi Dealul Pacău. La finalul cercetării, a propus înfiinţarea unei rezervaţii pentru protejarea bujorului, semnalând importanţa acestei specii. Nu şi-a publicat însă lucrarea ca pe o carte, astfel că studiul, cu tot cu concluzii, a rămas doar în biblioteca personală.

Petruţ pretinde, totuşi, că ideea i-a fost furată de biologul Anna Marossy, care în 1977 a publicat în revista "Nymphaea" a Muzeului Ţării Crişurilor un articol ce conţinea aceeaşi sugestie. În 2000, de altfel, articolul a servit ca argumentaţie pentru înfiinţarea rezervaţiei.

"Eu am propus înaintea doamnei. Numele meu trebuie să fie acolo", pretinde profesorul. Detaliul că specialiştii Ministerului Mediului nu aveau de unde şti de cercetarea lui, câtă vreme n-a tipărit-o pentru public, nu-l interesează. În schimb, are o explicaţie despre cum ar fi putut să-i fure ideea Anna Marossy, pe care n-a cunoscut-o niciodată: "În vremea aia ţineam comunicări la Beiuş şi în mai multe sate, unde am vorbit despre bujor. Poate doamna m-o fi auzit...". Nu acceptă ideea că femeia putea face propria cercetare şi să fi ajuns la aceeaşi concluzie, pe cont propriu.

Absurd până la capăt 

Convins că munca sa trebuie recunoscută, în toamna anului trecut, Petruţ a făcut o plângere la Poliţia Bihor, reclamând pretinsul furt intelectual comis de Marossy, dar şi faptul că Asociaţia Aqua Crisius îi foloseşte munca fără să-i fi cerut permisiunea. ONG-ul este custodele rezervaţiei de pe Dealul Pacău şi a derulat proiecte cu fonduri europene pentru întocmirea planurilor de management ale acesteia. "Ei zic că au folosit lucrarea lui Marossy, dar, dacă ea m-a plagiat, de fapt au folosit studiul meu", susţine Petruţ.

Fostul profesor nu spune pe şleau că vrea bani, dar o sugerează. "Întâi să mă treacă pe mine acolo, ca primul care a cercetat bujorul banatic. Şi apoi om vedea dacă nu cumva mi se cuvin şi nişte drepturi materiale. Ei manevrează bani şi pe mine nici nu m-or căutat", zice el.

Reprezentanţii Aqua Crisius spun, însă, că fostul profesor nu are niciun dram de dreptate. "E absurd ca cineva să conteste munca doamnei Marossy. Cât despre munca noastră, dânsul nu ştie cât de verificate sunt proiectele pe fonduri europene", zice Andrei Togor (foto), manager de proiect în cadrul ONG-ului.

Aşa că, în timp ce plângerea lui Petruţ este încă în lucru la Poliţie, Togor nu exclude să-l reclame, la rându-i, pentru denunţ calomnios. Să-l facă faimos măcar în faţa anchetatorilor...