Bolojane, te-au fentat! Schema prin care primarii din Bihor ocolesc restructurările pe care premierul se străduiește să le impună

• BIHOREANUL dezvăluie schema prin care primarii din Bihor simulează restructurările pe care premierul Ilie Bolojan vrea să le impună.
• Mai multe primării din Bihor și-au redus organigramele doar pe hârtie, mutând angajați pe statele de plată ale Asociației Comunelor din România şi plătindu-le salarii pentru „servicii administrative”, prestate de organizația devenită o adevărată afacere, cu peste 90 de angajați și venituri care depășesc anual 7 milioane de lei.

Bihorul a devenit în discursul premierului Ilie Bolojan „exemplu de manual” pentru reforma administrației publice locale. „Doar 2% dintre angajații primăriilor au trebuit restructurați, restul organigramelor erau deja eficiente”, a spus premierul, propunând modelul întregii țări.

BIHOREANUL a descoperit, însă, că această performanță nu e neapărat rezultatul unei administrații perfecte, ci și al unui artificiu ingenios. În loc să concedieze personal, zeci de primari și-au mutat oamenii pe statele de plată ale ACoR Bihor - Asociația Comunelor din România. Contribuabilii le plătesc aceleași salarii, doar că acum apar la capitolul „bunuri și servicii”.

Bihorul, campion la reformă

De curând, pe fondul controverselor privind reforma administrativă, Guvernul a publicat simulările unei reduceri cu 40% și 45% a organigramelor primăriilor, tăieri care chiar s-ar simți în bugetele locale. „Administrația locală este un bloc uriaș de cheltuieli, cu peste 150.000 de oameni”, a explicat premierul, arătând că, în loc să meargă în investiții, banii se duc pe salarii.

Rezultatele au arătat Bihorul drept „premiant”: la o reducere de 40%, ar dispărea doar 53 de posturi din 16 primării - adică 2% dintre cele peste 3.100 de posturi ocupate. Chiar și în scenariul de 45%, ar fi desființate doar 72 de posturi din 22 primării. Spre comparație, în Galați sau Argeș ar trebui tăiate 16-17% din posturi, iar în Alba, Constanța ori Iași 11-12%.

În Bihor, dacă s-ar face tăieri de 40%, cele mai multe ar fi la Pomezeu și Sânmartin (câte 7 posturi), Dobrești (6) și Paleu (6). În scenariul de 45%, ar fi afectate și primării ca Abram, Borș, Buntești, Curtuișeni ori Suplacu de Barcău.

La prima vedere, cifrele confirmă imaginea unor administrații locale disciplinate, primăriile din Bihor având de redus cele mai puține posturi. Explicația oficială este că, încă din 2021, când era preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan a legat alocările bugetare de eficiență: cine nu-și reduce organigrama și nu-și crește colectarea taxelor primește mai puțini bani.

Sub această presiune, edilii au făcut tăieri succesive de posturi, dar „performanța” maschează o altă realitate. În loc să-și reducă efectiv personalul, multe primării au găsit soluții ingenioase pentru a arăta bine în statistici, dar păstrând aceiași oameni. O asemenea soluție poartă numele ACoR - Asociația Comunelor din România.

Schema ACoR 

Pe scurt, „clubul comunelor din România” este o organizație de drept privat declarată de utilitate publică în 2008, finanțată din cotizațiile membrilor, care promite edililor locali consultanță administrativă, cursuri pentru funcționari și lobby pentru modificări legislative.

Filiala bihoreană, al cărei prim președinte a fost primarul PNL din Sântandrei, Ioan Mărcuș (foto), avea inițial doar un rol de reprezentare. „La vremea respectivă ACoR Bihor nu avea niciun angajat”, spune edilul.

Lucrurile s-au schimbat când la conducerea filialei a ajuns primarul din Pomezeu, Ioan Șora, tot liberal. Primul pas a fost să facă un serviciu de audit public intern, speculând obligaţia primăriilor de a fi auditate o dată la 3 ani (OUG 75/1999). Cum multe comune nu-și permit un auditor permanent, soluția de a apela la ACoR a fost comodă și perfect legală: Codul administrativ permite autorităților locale să colaboreze prin asociații de dezvoltare intercomunitară sau alte organizaţii „de utilitate publică”, pentru activități precum control, audit, inspecție, urbanism sau cadastru.

Apoi, ACoR a mai deschis un robinet - serviciul de urbanism, exploatând lipsa specialiștilor din comune. Decât să trimită fiecare dosar la Direcția Arhitect Șef a CJ Bihor, unde procedura durează doar 5 zile și - culmea! - este gratuită, primarii de comune au preferat să mai plătească niște angajați, sub cupola Asociației Comunelor.

Bani după bani 

Prețul pentru aceste servicii nu e deloc simbolic: administrațiile locale plătesc lunar între 1.500 și 4.000 lei pentru audit și tot atât pentru urbanism, sumele fiind separate de cotizațiile anuale.

Aceste tarife nu au la bază calcule economice clare, ci au fost stabilite unilateral de asociație. Nu există documente justificative care să arate cum s-au fixat costurile și cum se compară acestea cu cheltuielile pe care primăriile le-ar avea dacă și-ar organiza singure aceste servicii. Or, conform legii, cheltuirea banului public ar trebui să respecte principiile de eficiență, eficacitate și economicitate.

De exemplu, Primăria Holod achită 1.500 lei pentru servicii de audit, Câmpani plăteşte 2.430 lei pentru audit şi tot atât pentru urbanism, Ciumeghiu achită 2.640 lei pentru audit intern şi 1.980 lei pentru urbanism, în timp ce Pietroasa, Dobreşti şi Sânicolau Român plătesc doar pentru audit câte 3.240 lei. Hidişelu de Sus plăteşte doar 1.500 lei pentru audit, însă virează, lunar, câte 7.400 lei pentru servicii de urbanism.

Asociaţia condusă de Ioan Şora a dat lovitura, însă, mai recent, cu un alt serviciu, cel „administrativ”, care permite edililor să angajeze personal pe ACoR şi să-i plătească pe bază de facturi „servicii administrative”. Costurile nu sunt deloc de neglijat: comuna Tulca, de pildă, plătește 5.700 lei pe lună (echivalentul unui salariu mai modest), Avram Iancu 36.000 lei lunar (banii pentru 3 angajați), Mădăras 52.500 lei (salariile a 4-5 funcționari), iar Hidişelu de Sus deţine recordul cu nu mai puțin de 63.500 lei (din acești bani anul trecut erau plătiți 9 oameni, dintre care, însă, 3 au plecat, conform primarului).

„Avem un şofer care lucrează pe camionetă, muncitorii cu care lucrăm pe utilajele Primăriei, electricianul care întreţine reţeaua de iluminat public... Dacă angajam firme, ne umflau facturile, cu transport, cu ore, cu manoperă. Aşa, avem oamenii noştri”, susține edilul Adrian Petroi (foto). Dar plătiți „cu fentă”...

Mai multe facturi, nu mai puțini angajați

La aceste sume se adaugă, desigur, şi cotizaţiile anuale de membru. În Bihor sunt 70 de primării comunale membre active, plătind anual între 1.000 și 1.900 lei, în funcție de mărimea UAT-ului.

Iar evoluția veniturilor ACoR arată cât a crescut, în timp, afacerea: de la 2 milioane lei în 2019, la peste 7 milioane lei în 2023 și 2024. Iar numărul angajaților Asociației a sporit vârtos, la rândul său: de la 45 în 2019, 80 în 2024, la 92 în septembrie 2025.

Cu alte cuvinte, pe măsură ce organigramele primăriilor se subțiau formal, ACoR s-a umflat substanțial. Fără, însă, ca angajații primăriilor să-și schimbe cu adevărat locul de muncă, nici măcar fizic, ei activând de fapt tot în birourile de la primăriile comunale.

Iar avantajele nu se opresc aici: primăriile nu mai trebuie să organizeze concursuri pentru posturile vacante - proceduri lungi, publice și greu de controlat. Prin ACoR, edilii pot angaja direct oamenii de încredere, fără bătăi de cap, prezentând totul ca pe un serviciu cumpărat.

Rezultatul? Clientela politică primeşte funcţii, plătite tot din banii contribuabililor, doar că pe alte state de plată. Pe românește, reforma aplaudată la București s-a tradus în Bihor prin mai multe facturi, nu prin mai puțini angajați...

MOŞTENIRE. Primar vreme de cinci mandate în Pomezeu, liberalul Ioan Şora (foto), decedat luna trecută, a condus aproape un deceniu filiala Bihor a Asociaţiei Comunelor din România. În decembrie anul trecut, când a fost schimbat, a lăsat în urmă o organizație cu mai mulți angajați decât multe primării pe care le-a „eficientizat”...

E mai simplu…

Primarul PSD al comunei Avram Iancu, Dorin Toma, conduce una dintre cele 16 primării care, conform simulărilor Guvernului, ar trebui să taie 5 posturi dacă s-ar aplica reducerea de 40% a organigramei. Edilul recunoaște că 3 referenți ai Primăriei - unul la contabilitate, unul la proiecte europene și unul la taxe - sunt angajați prin ACoR. „Eu am moștenit situația, dar fără ei Primăria s-ar bloca. Știți și dumneavoastră că nu se pot face angajări. Prin ACoR se rezolvă într-o săptămână!”, spune Toma.

La Pomezeu - unde este sediul ACoR Bihor - 9 muncitori ai Primăriei figurau până anul trecut pe statul de plată al Asociației, pentru care administrația locală plătea peste 37.000 lei, lunar, deși Primăria avea și propriul serviciu administrativ, cu alți 3 muncitori. „Acum am redus. Nu mai avem pe nimeni pe ACoR”, spune actualul primar, PSD-istul Viorel Ciuhandu, care l-a succedat pe liberalul Șora. În plus, susţine tot el, din ianuarie 2025, Primăria a suspendat şi plăţile pentru serviciile de audit ale ACoR, în sumă de 2640 lei, lunar, cât şi pe cele pentru serviciile de urbanism, în sumă de 2940 lei, tot lunar.

Tăcere 

Primarul liberal din Dobrești, Florin Copos (foto), oferă justificarea funcțională a întregii scheme: „Administratorul pieței, cel al sălii de sport și muncitorul care conduce utilajele de deszăpezire și de curățat șanțuri sunt trecuți pe ACoR. Când dl Bolojan ne-a dat bani pentru partea administrativă, am cumpărat un utilaj, nu am plătit firme. Dar cineva trebuie să-l folosească, iar posturile sunt blocate, așa că n-am avut altă soluție”.

Declarația edilului arată logica din spatele fenomenului: pe de o parte există cerințe de reducere a personalului, pe de alta comunele au nevoie de oameni pentru lucrări, iar ACoR devine portița prin care activitatea merge mai departe fără ca posturile să mai apară în organigramele primăriilor.

Copos este actualul președintele ACoR Bihor, funcție preluată anul trecut de la fostul edil din Pomezeu. Întrebat, direct, câte primării au făcut această manevră și cât plătește fiecare dintre ele pentru serviciile ACoR, Copos a promis că va transmite lista. Dar, ulterior, n-a mai revenit și n-a mai răspuns nici adresei oficiale, nici apelurilor, nici mesajelor BIHOREANULUI.

Reforma, o iluzie

Mecanismul pus în practică prin ACoR, deși aparent legal, devine periculos atunci când milioane de lei ajung an de an într-o zonă gri, ferită de ochii instituțiilor de control. În plus, aici pot fi păstrați fără grijă oameni de partid, plătiți din bani publici, sub pretextul „eficientizării”.

Specialiștii consultați de BIHOREANUL atenționează că, potrivit legii, Curtea de Conturi poate verifica statul, primăriile și instituțiile publice, regiile autonome, Banca Națională, firmele cu capital de stat și alte organisme care gestionează bani publici. Însă ACoR, chiar dacă e declarată de utilitate publică, este persoană juridică de drept privat și nu intră sub lupa auditorilor.

Iar, pentru că nimeni nu verifică cum se cheltuie banii Asociației, primăriile își pot păstra oamenii pentru a le furniza „servicii” contra cost, bifând formal şi criteriile de eficiență. Rezultatul? Procentul de 2% care ar trebui să fie restructurat în Bihor este o iluzie: dacă adăugăm la cele 53 de posturi din simulările Guvernului și pe cei 92 „ascunși” în ACoR, se ajunge la 145 de oameni. Aproape de trei ori mai mulți decât arată statisticile oficiale!

Și fenomenul, cel mai probabil, nu este valabil doar la nivelul județului Bihor. Cu peste 2.200 de comune membre în toată țara, foarte probabil ca metoda să fie aplicată la scară națională. Ceea ce nu mai e reformă, ci un model despre cum s-o fentezi...

CU BUBE

Auditori cu cazier

Lipsa oricărui control asupra ACoR Bihor a permis nu doar „parcarea” în Asociație a angajaților din primării, ci și angajarea unor persoane cu probleme penale în posturi cheie.

Un exemplu este cel al fostului primar al Beiuşului, Adrian Domocoş (foto), eliberat condiţionat în 2021 din închisoare, unde a stat pentru că și-a folosit funcţia ca să obţină un spaţiu comercial de la Episcopia Greco-Catolică pentru o chirie simbolică, şi încă judecat pentru finanţarea ilegală a clubului de fotbal Bihorul Beiuș, care a păgubit bugetul local cu 3,4 milioane lei.

Alături de Domocoş, angajat la Compartimentul de Urbanism, la ACoR Bihor lucrează și două dintre fostele sale subalterne, Daniela Petruţ și Doina Blaga, condamnate în acelaşi dosar de corupţie. Ambele au fost plasate pe posturi de auditor, cum ar veni infractoare puse să controleze dacă primăriile... respectă legea.