Bătălia pentru voturi: BIHOREANUL vă prezintă lista candidaților la alegerile locale și ce promit ei

Pandemia care răvăşeşte lumea, dar şi prestaţia politicienilor autohtoni din ultimii patru ani, cei mai frământaţi de după 1989, fac din alegerile locale amânate din iunie pe 27 septembrie cel mai neobişnuit scrutin de până acum.

BIHOREANUL vă prezintă scena politică locală, mai echilibrată decât în ultimul deceniu datorită concurenţei crescute, dar şi principalii combatanţi şi strategiile alese ca să conteze în următorii patru ani la conducerea oraşelor şi comunelor din judeţ.

Vremea decontului

Dacă politica şi administraţia din România ar avea logică, rezultatul alegerilor de luna viitoare ar fi consecinţa firească a tot ce s-a întâmplat din 2016 până acum. După mai mult de trei ani de guvernări PSD-ALDE-UDMR care au bulversat societatea, europarlamentarele din primăvara lui 2019 au marcat pentru aceste partide începutul declinului, accelerat apoi de căderea Guvernului Dăncilă. Tendinţa lor descrescătoare se remarcă şi în Bihor, stimulată, evident, şi de specificităţile locale: aceleaşi partide au condus şi judeţul, cu rezultate proaste, în contrast cu cele obţinute în Oradea de administraţia PNL a lui Ilie Bolojan.

Ecuaţia politică locală nu e, totuşi, simplă. Bolojan candidează acum la Consiliul Judeţean, deschizând competiţia în Oradea, unde în premieră îşi încearcă puterile şi Alianţa USR-PLUS, revelaţia europarlamentarelor.

Două partide mici, ALDE şi PMP, se zbat pentru supravieţuire, iar un actor nou, Pro România, ameninţă hegemonia PSD asupra bazinului de stânga după ce a reuşit să-şi creeze structuri în judeţ. Iar pentru ca totul să fie şi mai complicat, pe scenă a mai apărut şi POL, cu pretenţii în Oradea.  

De la Bolojan la Birta

Decizia lui Ilie Bolojan (foto) de a renunţa la certitudinea celui de-al patrulea mandat de primar pentru a "face ordine" la judeţ a resetat jocul, dar liberalul a intrat în campanie tot cu prima şansă, alegerea fiind uninominală. Pe lângă viceprimarul Mircea Mălan (probabil viitor vicepreşedinte al CJ), este secondat de consilieri cu experienţă (Călin Gal, Ionel Avrigeanu, Kiss Janos etc), dar şi de figuri noi (universitarul Marcela Prada ori tânărul Bogdan Hodişan). Lista PNL are, însă, pe locurile eligibile şi o pată neagră: Julien Mateiaş (poziţia 16), ales în 2016 din partea ALDE, dar recompensat pentru că astă-primvară a "defectat", rupând majoritatea controlată până atunci de PSD-UDMR.

Până săptămâna trecută, când a început oficial campania, doar Bolojan a prezentat un program, vizând între altele dezvoltarea tuturor zonelor judeţului, extinderea reţelelor de apă, canalizare şi gaz, a transportului de persoane în toate localităţile, revitalizarea Aeroportului şi "orientarea către bihoreni" a CJ, instituţie parazitată de clientelism şi ineficienţă.

Pentru Oradea, Bolojan i-a predat ştafeta viceprimarului Florin Birta, cu o garnitură de consilieri experimentaţi (Adrian Duşe, Camelia Dulca etc), dar şi proaspăt intraţi în politică (universitarii Ligia Burtă, Aurel Căuş). Previzibil, Birta vrea continuarea dezvoltării economice, a serviciilor publice, infrastructurii etc, şi este favorit nu doar datorită transferului de credibilitate de la "mentorul" Bolojan, ci şi pentru că adversarii nu constituie ameninţări reale. Ca atare, PNL aleargă pentru majorităţi atât în CJ Bihor (17 mandate din 35), cât şi în Consiliul Local Oradea (14 din cele 27).

"Sub acoperire" 

PSD are o sarcină mai grea ca oricând. După decizia lui Bolojan, Ioan Mang (foto) nu are nicio şansă la mandatul de preşedinte al CJ, după unul de vice fără palmares. Strategia sa este de a prezenta drept program "realizări" cum ar fi aşternerea unor covoare asfaltice pe câteva drumuri judeţene ori "construirea de parcuri industriale în tot judeţul" (deşi în realitate există unul singur, la Tileagd, neracordat la gaz şi fără nicio firmă). Pe lista de consilieri a lui Mang, au supravieţuit pe locuri eligibile doar 3 din cei 9 actuali (Bujor Chirilă, Sergiu David şi Florian Oros), celelalte fiind ocupate de fostul şef ANFP Felix Cozma şi de administratorul public al comunei Sânmartin, Ciprian Anta.

La Primăria Oradea, din partea PSD candidează fostul eurodeputat Emilian Pavel, care, la fel cum Mang îşi ascunde vârsta, eliminându-şi ridurile de pe afişe, îşi ascunde partidul, excluzând de pe ele cei trei trandafiri. Lipsit de un program de administrare, PSD l-a păstrat din actuala echipă de consilieri locali doar pe Liviu Sabău Popa, următoarele 4 locuri considerate eligibile ocupându-le controversatul Florian Bodog, arhitectul Cristian Puşcaş (ex-PDL), fostul secretar de stat Adrian Madar şi o gestionară (Florica Bungău).

Trag la "argint"

USR-PLUS aspiră la locul II, la fel ca la europarlamentarele din 2019, având-o candidată la Primărie pe Ioana Mihăilă, iar lista pentru Consiliul Local continuând cu un fost poliţist (Marius Şovarschi ), cu fosta şefă ADLO şi apoi a Parcurilor Industriale ale CJ (Delia Ungur), antreprenorul Vasile Dumitriu şi inginerul Norbert Barta. Mihăilă este singura, în afara lui Birta, care are o schiţă de program pentru sănătate, educaţie şi mobilitate urbană, dar fără referiri la dezvoltarea economică. Chiar şi aşa, USR-PLUS poate spera la reeditarea scorului obţinut anul trecut pentru PE (20%), putând forma o viitoare majoritate cu PNL.

La CJ obiectivul este mult mai greu de atins. Candidata la preşedinţie, Simona Bişboacă, este cvasinecunoscută şi n-a prezentat încă un program, iar pe lista de consilieri sunt tot nume fără notorietate, de pildă Mihai Şvab (consilier al deputatului Silviu Dehelean) şi Andrei Acs (ecologist). Cu toate astea, dacă adună 12%, la fel ca la europarlamentare, Alianţa poate obţine o nesperată, în condiţii normale, funcţie de vicepreşedinte. De văzut dacă va reuşi după ce un candidat (Răzvan Moşoiu) s-a retras de pe listă, iar altul (Ramona Manea) a solicitat retragerea, semn că nu toţi adepţii USR vor "trage" în campanie.

Fără Szabó Ődőn

Tarată de asocierea cu PSD şi de non-performanţa obţinută în Bihor cu Pásztor Sándor în frunte, UDMR "joacă" la Primăria Oradea cu senatorul Cseke Attila, care a mai pierdut şi în 2012, iar pe lista pentru CLO a păstrat unul singur din cei 4 consilieri în funcţie (Pető Dalma, fiica fostei deputate Pető Csilla). Acum, primul loc pe listă îl ocupă candidatul la şefia CJ, Szabó József, cu scopul de a "lega" oraşul de judeţ, urmat de senatorul Derzsi Akos şi de avocatul Kádár Hunor. Eliminarea celei mai vocale consiliere anti-Bolojan, Kirei Melinda, sugerează că UDMR s-ar mulţumi să facă parte dintr-o majoritate cu PNL şi, implicit, să aibă un post de viceprimar după 4 ani în care a preferat tovărăşia la judeţ cu PSD.

La şefia CJ, după retragerea lui Pásztor, candidatul e tot un apropiat al liderului UDMR Bihor, Szabó Ődőn, şi anume administratorul public Szabó József. Lista de consilieri judeţeni e deschisă, însă, de senatorul Cseke, urmat de un preot (Szoboszloi Istvan), de un angajat al CJ (Borsi Imre), de actualii consilieri Keri Hajnal şi Grim Andras şi de un alt angajat al CJ (Boda Gergely). Pe listă mai figurează şi alţi angajaţi ai CJ, deputatul Biro Rozalia (locul 39!), dar şi 22 primari, cu speranţa că aceştia vor asigura UDMR cele 7 mandate deţinute acum.

Abil, deputatul Szabó Ődőn (foto) e singurul parlamentar absent de pe listele pentru locale, evitând astfel asocierea sa cu un eşec prognozabil în condiţiile în care numărul etnicilor maghiari care votează UDMR scade constant, mulţi preferându-l pe Bolojan sau optând pentru USR-PLUS.

Goana după primării

Partidele îşi dispută şi celelalte primării din judeţ, încercând care să-şi păstreze zestrea, care s-o sporească. Având deja 46 de primari, PNL-iştii mizează pe conservarea majorităţii fiefurilor (cele mai sigure fiind socotite Şteiul şi comune ca Sântandrei, Rieni, Tileagd, Oşorhei, Tinca, Cociuba Mare), dar şi pe "smulgerea" altora de la PSD (de pildă Nojorid şi Lăzăreni, pe ai căror edili i-a şi racolat, Holod, Uileacu de Beiuş, Săcădat) ori de la UDMR (Marghita, Lugaşu de Jos, Chişlaz). În schimb, au şi emoţii că pot pierde în faţa PSD (de pildă la Căbeşti şi Copăcel), a Pro România (la Toboliu) ori a Pro România (la Aleşd, unde partidul lui Pontal-a racolat pe fostul primar Zeno Ţipţer, plecat din PNL în 2016).

PSD, cu 29 de edili, mizează pe păstrarea a 22 (începând cu Sânmartin, unde a racolat 4 consilieri PNL, Nucet, Ţeţchea, Ineu, Gepiu) şi pe câştigarea a cel puţin 3 de la PNL (Beiuş, Câmpani, Pietroasa). UDMR speră să-şi conserve toate cele 28 primării (Salonta şi cele din nordul judeţului) şi s-o recâştige pe cea a comunei Sâniob (unde edilul ex-UDMR-ist Molnár József a trecut la PNL).

Alianţa USR-PLUS, deşi a depus candidaţi în 64 de oraşe şi comune, s-a concentrat în special pe localităţi din Zona Metropolitană Oradea (Sântandrei, Nojorid), dar îşi face speranţe şi pentru Beiuş (unde, totuşi, pentru că se anihilează reciproc cu PNL, PSD-ista Stela Babău poate câştiga), Sântandrei, Mădăras şi Vaşcău.

Toate sunt, bineînţeles, calcule, multe putând fi răsturnate pe 27 septembrie de un detaliu pe care niciun partid nu-l poate controla: câţi din cei 501.264 alegători bihoreni vor merge la urne şi, mai ales, din care tabere. Aşa că, până atunci, toate au acelaşi numitor comun: să-i ţină cât mai motivaţi pe ai lor...

PARTIDE MICI
Pretenţii mari

În cursa pentru cele 1.293 mandate de aleşi locali s-au înscris şi partide mai mici şi mai noi, unul, Pro România, având şanse serioase să-şi propulseze reprezentanţi în Consiliul Local Oradea şi în CJ Bihor. Organizaţia are candidaţi în 70 de oraşe şi comune, mizând în special pe cei pentru Primăria Oradea (Daniel Pop) şi şefia judeţului (Traian Bodea), dar mai ales pe notorietatea fostului prefect PSD Claudiu Pop, aflat pe poziţia a doua atât la CLO, cât şi la CJ.

La Primăria Oradea mai au candidaţi PMP (Bogdan Manafu, ex-PD), PPMT (Zatyko Gyula, consilier al primarului Bolojan), ALDE (Daniela Ghiuro, ex-UFD) şi POL (Mircea Jacan, angajat al CJ). Pentru şefia CJ şi-au înscris candidaţi PMP (Andrei Amariţei), PPMT (Szilagy Zsolt) şi ALDE (Ciprian Blejan). POL l-a pregătit pe Cosmin Bursaşiu (antreprenor), dar a ratat validarea întrucât cei 34 de membri nu au strâns semnăturile prevăzute de lege.  

De notat că niciunul dintre candidaţii acestor partide nu au prezentat, încă, programe pentru ca orădenii şi bihoreni să ştie pentru ce le cer voturile. E de aşteptat, însă, ca Pro România să rupă din scorul PSD, PPMT din cel al UDMR, iar ALDE, PMP şi POL din procentajele PNL şi USR-PLUS.