Banii înapoi! Primăria Oradea este ameninţată cu "amenzi" de 74 milioane lei pe proiectele cu fonduri UE

Europa îţi dă, dar nu-ţi bagă în straiţă. Atragerea fondurilor UE presupune proceduri birocratice menite să garanteze finanţatorilor folosirea chibzuită a banilor, iar la cele mai mici dubii îşi cere finanţarea înapoi! Municipalitatea orădeană e ameninţată cu rambursarea a nu mai puţin de 73,9 milioane lei pentru 7 din cele 59 proiecte europene derulate, dar nu de finanţator, ci de autorităţile de management de la Bucureşti.

"Intenţionăm să contestăm aceste corecţii financiare deoarece considerăm că am procedat corect", spune viceprimarul Mircea Mălan.

O sancţiune "preventivă"

După ce conducerea Primăriei s-a lăudat cu construirea pe bani europeni a primei linii de tramvai de după Revoluţie, ce va lega Ioşia de Cantemir, la sfârşitul lui februarie vestea a căzut ca un trăsnet: ar putea fi plătită din banii orădenilor!

Autoritatea de Management de pe lângă Ministerul Dezvoltării a decis o corecţie financiară de 100% la proiect, ceea ce înseamnă că oraşul ar putea ajunge să returneze integral finanţarea europeană de 58,7 milioane lei din valoarea totală a proiectului de 69,1 milioane lei. Suma depăşeşte de 7 ori cea mai mare corecţie din precedentul ciclu bugetar european, în valoare de 10 milioane lei, aplicată proiectului centrului de chirurgie cardiovasculată de la Spitalul Judeţean.

Viceprimarul Mircea Mălan (foto) spune că deocamdată sancţiunea e preventivă. "Autoritatea de management ne-a comunicat semnele de întrebare pe care le ridică şi urmează să decidă dacă ne aplică sau nu corecţia", spune el. Dar şansele ca "amenda" să devină realitate sunt mari!

Au afectat concurenţa

Ministerul vrea banii înapoi acuzând Primăria că nu ar fi garantat libera concurenţă la atribuirea lucrărilor. "Ni se reproşează că entitatea care a întocmit studiul de fezabilitate (n.r. - analiza primară a rentabilităţii unei investiţii) a participat apoi la licitaţia pentru proiectarea şi execuţia lucrării", spune Mălan. Concret, firma Aquacons, care a făcut SF-ul, face parte dintr-o asociere condusă de Abed Nego, care a câştigat licitaţia şi construieşte noua linie.

Mălan se declară surprins. "Sunt sute de cazuri în ţară în care o firmă care a făcut SF-ul unei lucrări a participat apoi la licitaţia pentru proiectarea şi execuţia ei", protestează vicele.

Reprezentanţii autorităţii de management consideră însă că acest lucru ar fi incorect, invocând Legea 98/2016 care prevede că dacă un concurent a consiliat în orice fel autoritatea contractantă, aceasta trebuie să ia "toate măsurile necesare" pentru a se asigura că participarea lui la licitaţie nu afectează libera concurenţă. "Este o chestiune de interpretare a legii. Nu văd ce măsuri suplimentare ar fi putut lua Primăria decât asigurarea unei licitaţii corecte", spune Mălan.

(Tot) mai multe sancţiuni

Situaţia e cu atât mai şocantă cu cât valoarea corecţiilor aplicate Primăriei în actuala perioadă de finanţare o depăşeşte cu mult pe cea din precedenta, când oraşul încă bâjbâia în atragerea banilor.

Dacă în perioada 2007-2013 municipalitatea a primit corecţii de 47,7 milioane lei (9,9 milioane euro) pe 13 din cele 57 proiecte derulate, în actualul ciclul bugetar, 2014-2020, a primit deja 13 corecţii de 73,9 milioane lei (15,3 milioane euro) pe 59 proiecte în implementare. Cu 5,4 milioane euro mai mult!

"Nu înţeleg, pur şi simplu, raţiunea din spatele acestei politici. În loc să se încurajeze atragerea de fonduri europene, se aplică interpretări ale legilor care au ca efect pierderea lor", spune viceprimarul Oradiei.

Trebuia să licitaţi "european"! 

Reprezentanţii municipalităţii susţin că toate sancţiunile sunt efectul interpretării greşite a legislaţiei. "Cele mai multe corecţii le-am primit pentru nepublicarea unor licitaţii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Autorităţile de management au considerat că acest lucru a privat companiile europene de posibilitatea de a participa la licitaţii", spune directorul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto).

Astfel, s-au aplicat corecţii de 25% proiectelor pentru creşterea mobilităţii pietonale pe malul stâng al Crişului Repede (în valoare de 2,9 milioane lei), pentru reabilitarea străzii Aurel Lazăr (de 2,5 milioane lei), pentru modernizarea străzii Libertăţii (2,5 milioane lei) şi pentru refacerea Pieţei Ferdinand (838.600 lei). 

Moş susţine că autoritatea de management de la Bucureşti a interpretat exagerat prevederile Legii 98/2016 care spune că licitaţiile cu valoare peste 24,9 milioane lei se anunţă şi în JOUE. "Cele patru lucrări fac parte dintr-un proiect mai mare de creare a unor trasee pietonale şi îmbunătăţire a transportului public. Unele au fost scoase la licitaţie mai repede, altele mai târziu. Finanţatorul a considerat că trebuia să luăm în considerare valoarea însumată, nu a fiecărei lucrări separat, aşa cum a fost licitată", explică Moş.

În corespondenţă, autoritatea de management a susţinut că "deşi pare o faptă involuntară, o simplă neglijenţă, consecinţa este lipsa de transparenţă la nivel european".
 
"În instanţă!" 

De altfel, majoritatea corecţiilor au fost date, în ce priveşte Oradea, pentru suspiciuni de nereguli la achiziţie. Spre exemplu, în cazul reabilitării străzii Vasile Alecsandri autoritatea de management a aplicat o corecţie de 25% (1 milion lei) pe motiv că municipalitatea a renunţat la amenajarea unor containere de gunoi îngropate şi a unor stâlpişori retractabili. "Cum subteranul străzii este plin de reţele, aceste lucrări nu s-au mai putut executa. Finanţatorul a interpretat că Primăria ar fi ştiut de dinainte că va renunţa la ele, dar, păstrându-le în caietul de sarcini, a restricţionat accesul la licitaţie pentru firmele care nu aveau experienţă în aşa ceva, dar s-ar fi putut califica pe celelalte lucrări", spune viceprimarul Florin Birta (foto).

Tot pentru modul de derulare a achiziţiei, municipalitatea a fost sancţionată cu 827.000 lei pentru reabilitarea Şcolii Gimnaziale Dacia, fiindcă ar fi cerut firmei care a câştigat licitaţia să-şi adapteze oferta la prevederile OUG 114/2019 (ceea ce ar fi afectat tratamentul egal al concurenţilor), şi pentru izolarea termică a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu (14.8000 lei) şi Grădiniţei 20 (4.500 lei), fiindcă municipalitatea a respins o ofertă ca neconformă, iar autoritatea de la Bucureşti a fost de altă părere.

Oricum ar fi, viceprimarul Mircea Mălan spune că municipalitatea va face tot posibilul pentru anularea corecţiilor în justiţie. "Nu considerăm că am greşit. Dacă trebuie vom merge în instanţă, fiindcă altfel, dacă lăsăm lucrurile aşa, lucrările vor trebui plătite din banii orădenilor", spune viceprimarul Mălan. În fond, degeaba a devenit Oradea campioană naţională la atragerea de fonduri europene, dacă autorităţile de la Bucureşti o obligă să le returneze pentru greşeli mai mult sau mai puţin închipuite...

DAŢI TOŢI BANII ÎNAPOI!
Corecţie de 2,1 milioane euro

Cea mai mare corecţie aplicată efectiv până acum proiectelor europene ale municipalităţii este din precedentul exerciţiu bugetar, în sumă de 2,1 milioane euro, fiind aplicată 100% proiectului de amenajare a Centrului de Chirurgie Intervenţională şi Terapie Coronarieni Viva Anima, prin care Spitalul Judeţean a achiziţionat un angiograf.

Autoritatea de management a programului HU-RO a acuzat municipalitatea că a calificat contractul ca fiind de achiziţii de lucrări, pentru care achiziţia are loc prin cerere de oferte, deşi ar fi fost de furnizare de bunuri, pentru care se face licitaţie, deci o procedură mai complicată.

"Nu a contat faptul că toată licitaţia a fost organizată sub supravegherea fostului UCEVAP (n.r. - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice), care a aprobat-o, şi nici că noi nu doream să achiziţionăm aparatură, proiectare sau lucrări, ci un centru de intervenţie cardiovasculară care le cuprinde pe toate acestea", spune viceprimarul Mircea Mălan.

Pentru a recupera banii, Primăria a dat în judecată atât Ministerul Dezvoltării din România, cât şi Ministerul Inovaţiei şi Tehnologiei din Ungaria, cel din urmă fiind organismul prin care s-a alocat finanţarea europeană prin programul HU-RO.