Bani pe... Crişuri: 420 de angajaţi de la ABA Crişuri, daţi în judecată pentru sporuri şi prime acordate ilegal

Aproape pe bandă rulantă, Tribunalul Bihor a înregistrat în ultimele două săptămâni procese deschise de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri împotriva a 420 din cei 565 de angajaţi, pentru a returna prime şi sporuri primite nelegal timp de 13 luni.

Frauda a fost depistată de inspectorii Curţii de Conturi, care au calculat la nivelul Administraţiei Naţionale Apele Române un prejudiciu uriaş, de 40 milioane euro. Cât anume e paguba la ABA Crişuri, directorul instituţiei, PSD-istul Dorel Dume, n-a socotit. Ştie doar cine deţine recordul la bani încasaţi fără drept: el însuşi.

Doar cu drepturi

Având ca misiune gospodărirea resurselor de apă, indiferent că sunt la suprafaţă sau în subteran, precum şi întreţinerea infrastructurii reţelei hidrografice din bazinul celor trei Crişuri, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri a fost mereu o instituţie aparte. Deşi gestionează bunuri ale statului, angajaţii nu sunt propriu-zis funcţionari publici, pe motiv că instituţia se autofinanţează, chiar dacă, de fapt, încasează taxe de la utilizatorii resurselor de apă tot pe spezele statului.

Nici măcar faptul că, an de an, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) primeşte şi subvenţii de la bugetul de stat nu a dus la modificarea statutului angajaţilor din cele 11 administraţii bazinale. Aşa se face că salariile acestora sunt confidenţiale şi, mai mult, nu au fost deloc atinse prin diminuări în anii de criză economică. Ba dimpotrivă, au crescut fără încetare.

Gaură uriaşă

Un amplu control făcut în urmă cu doi ani de Curtea de Conturi la ANAR a scos la iveală o serie de nereguli în toate cele 11 administraţii. Pe lângă lucrări în valoare de 5,2 milioane lei plătite fără să fi fost efectuate, datorii de 8,4 milioane lei înregistrate aferent unui credit bancar nerambursat la termen şi neîncasarea a 78 milioane lei de la Hidroelectrica, inspectorii au găsit şi "cheltuieli de personal neprevăzute de legislaţia în vigoare, în sumă de 176.190.476 lei". Adică o gaură uriaşă, de aproape 40 milioane euro, dată în folosul angajaţilor prin încălcarea legii!

Norocul şefilor ANAR e că raportul a fost făcut public în decembrie 2015, imediat după tragedia Colectiv, aşa că a trecut neobservat. Efectele sale se produc însă acum, când 90% din angajaţii Administraţiei sunt daţi în judecată de instituţie, pentru recuperarea banilor daţi ilegal salariaţilor.

Cu nemiluita

Dintre cei 565 angajaţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, 420 au beneficiat de tot felul de suplimentări nelegale ale veniturilor. Între octombrie 2014 şi noiembrie 2015, toţi au primit sporuri de fidelitate (15% în plus peste salariu, pentru "meritul" că nu au plecat din sistem), prime de vacanţă (diverse sume fixe), al 13-lea salariu (echivalentul unui salariu lunar) şi prime speciale de... Ziua Mondială a Apei.

În plus, membrii Comitetului de Direcţie, care reuneşte directorii generali şi adjuncţi, precum şi şefii de servicii, au primit şi indemnizaţii de şedinţe, chiar dacă participarea la acestea era de datoria lor prin însăşi fişa postului! De asemenea, femeile au primit prime de 8 Martie, angajaţii care au ieşit la pensii câte trei salarii "compensatorii", iar în cazuri aparte instituţia a plătit şi ajutoare de boală, de deces şi de naştere.

Raportul Curţii de Conturi demonstrează că toate aceste suplimente salariale nu erau prevăzute de legislaţia în vigoare, fiind incluse totuşi în contractul colectiv de muncă. Mai mult, în 2011, după un proces deschis tocmai pe această temă la Curtea de Apel Bucureşti - căci astfel de bonusuri s-au dat şi în trecut - judecătorii au stabilit că toate sunt drepturi nelegale. "Totuşi, instituţia continuă să le acorde, invocând prevederile contractului colectiv de muncă", se arată în raportul Curţii de Conturi din 2015.

Banii înapoi!

După control au fost sistate toate bonusurile care au umflat timp de 13 luni lefurile unor angajaţi plătiţi, oricum, cu mult peste majoritatea bugetarilor. Un hidrolog angajat la ABA Crişuri are, de pildă, o leafă netă de bază de 3.600 lei, un inginer de cel puţin 2.700 lei, iar un inspector 2.800 lei.

Desigur, salariile şefilor sunt mult mai babane: al directorului economic urcă la 6.100 lei, al celui tehnic este cu 100 lei mai mare, iar al directorului general este de 8.000 lei! Lesne de înţeles că, la aşa salarii, şi sporurile au fost pe măsură...

Raportul a fost contestat de ANAR, dar în urmă cu două luni Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate Curţii de Conturi. Hotărârea nu este definitivă, dar ANAR a trasat sarcina tuturor administraţiilor bazinale să ceară banii de la angajaţi şi să-i dea în judecată pe cei care refuză.

Pasztor, "premiatul"

La cât se ridică prejudiciul la ABA Crişuri, directorul Dorel Dume zice că nu ştie. "N-avem un astfel de calcul, dar sumele sunt între 300 şi 25.000 lei pe un angajat", a declarat el BIHOREANULUI.

De altfel, un singur salariat, cel care datora doar 300 lei, a acceptat să returneze banii de bunăvoie. În schimb, alţi 420 sunt pârâţi în tot atâtea procese deschise la Tribunalul Bihor, deocamdată toate aflate la început, fără termene stabilite pentru judecată. "Au scăpat doar angajaţii care au venit mai recent", zice directorul.

Printre împricinaţi se numără inclusiv directorul tehnic Claudiu Oros şi fostul său omolog Pásztor Sándor, acum preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, precum şi unul dintre cei doi jurişti. "Noroc că avem unul care nu e în această situaţie şi poate reprezenta instituţia la procese", spune Dume.

Baştan şi la prime

Directorul nu se simte defel jenat că el însuşi se află printre cei chemaţi la judecată, ba chiar a provocat instituţiei cel mai mare prejudiciu. "Am de dat înapoi 25.000 lei. Dacă pierd procesul, o să-i dau!", spune Dume relaxat, motivând de ce nu a returnat banii pentru a da un exemplu subordonaţilor: "Nu au fost drepturi ilegale, pentru că au fost prevăzute în contractul colectiv de muncă, aprobat de Ministerul Finanţelor şi de cel al Justiţiei".

Dume a fost numit la şefia ABA Crişuri după ce a dezertat din PDL în PSD, în noiembrie 2014, la doar o lună după ce au început să se acorde bonusurile. "Dacă nu le-aş fi acordat, angajaţii m-ar fi dat în judecată că nu le respect drepturile", se justifică el.

Cu gândul la amnistie

Că aşa s-ar fi întâmplat o confirmă liderul Sindicatului Apelor Crişuri, Adrian Bungău (foto), şi el dat în judecată pentru 5.000 lei. "Nu e normal că s-a ajuns aici. Noi am luat banii în baza unui contract şi suntem o instituţie autofinanţată, nu aducem niciun prejudiciu bugetului de stat", pretinde el.

Sindicatul a angajat un avocat care îi ajută în procese pe toţi angajaţii, iar la nivel naţional aceştia au contestat, la rându-le, raportul Curţii de Conturi. "Şi acest proces este pe rol, firesc era să se aştepte finalizarea lui", zice Bungău. Precum colegii din ţară, toţi angajaţii ABA Crişuri speră acum că Guvernul le va şterge datoriile printr-o lege de amnistiere fiscală. "Dacă nu, vor fi mişcări sindicale", ameninţă Bungău.

Dacă îşi va permite sau nu guvernul PSD să renunţe la bani, de care în rest îi este foame rău de tot pentru a-şi achita propriile promisiuni, rămâne de văzut. Cert e că, în caz afirmativ, se va consemna o nouă discriminare între angajaţii de la Ape şi cei din primării şi consilii judeţene, puşi cu toţii să returneze sporuri în anii 2011-2013...

ABA IMOBILIARE
Investiţii de lux

Pe lângă salariile umflate plătite angajaţilor, ABA Crişuri mai are şi alte metode de cheltuire aberantă a banilor. În ultimul an, BIHOREANUL a arătat că instituţia a comandat o serie de investiţii imobiliare nejustificate, în timp ce obiective hidrotehnice importante, cum este barajul Leşu, zac părăsite. De pildă, în 2016, conducerea ABA a modernizat cantoanele din Bihor şi Arad, ba a şi construit în Băile Felix un aşa-numit "Centru de perfecţionare şi instruire", în realitate un hotel de lux cu 21 de camere, care se învecinează cu un alt canton ABA, folosit tot ca vilă de protocol de către şefii instituţiei.

În plus, de Crăciunul trecut, ABA Crişuri a anunţat licitaţia pentru construirea unui nou sediu de lux. Pentru proiectarea şi construirea noii clădiri, care ar urma să aibă 3.085 mp, a alocat 11,34 milioane lei (fără TVA), adică aproximativ 800 euro/mp cu TVA inclusă. Ulterior, după apariţia articolului, licitaţia a fost anulată şi încă nu a fost reluată.