"Ba, e al meu!". Bolojan şi Pásztor se duelează pe viitorul Muzeu al Evreilor din Oradea

Realizarea Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea şi Bihor în Sinagoga Aachvas Rein de pe strada Primăriei îi pune încă o dată cap în cap pe Ilie Bolojan şi Pásztor Sandor.

Primarul vrea ca obiectivul – pe care municipalitatea îl va reabilita din fonduri proprii - să devină o secţie a Muzeului Cetăţii, iar preşedintele CJ Bihor ca acesta să fie secţie a Muzeului Ţării Crişurilor, care ar pune la dispoziţie proiectul tematic şi expoziţional, respectiv ar asigura cheltuielile de funcţionare. 

Ani de aşteptare

Într-o conferinţă de presă ţinută joi, Pásztor Sandor a afirmat că propusa colaborare dintre Consiliul Judeţean şi Primăria Oradea pentru viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor a ajuns în impas.

Iniţiativa realizării unui astfel de obiectiv în oraş a aparţinut Muzeului Ţării Crişurilor (entitate în subordinea CJ), care, în 2010, a şi primit sinagoga în administrare de la Comunitatea Evreiască pe o perioadă de 10 ani. În 2012, Comunitatea Evreiască a primit 130.000 dolari din partea Ambasadei SUA în România pentru realizarea Muzeului, însă în afară de această investiţie progresele au fost puţine.

Anul trecut, Comunitatea Evreiască a denunţat unilateral contractul de administrare cu Muzeul Ţării Crişurilor şi a încheiat unul în acest sens cu Primăria Oradea, care s-a angajat că, din bugetul local, va reabilita Sinagoga şi o va transforma în Muzeul de Istorie al Evreilor.

Aproape protocol

Pentru a asigura exponatele, municipalitatea a propus Muzeului Ţării Crişurilor un protocol de colaborare prin care acesta ar asigura "proiectul tematic şi expoziţional" pentru Muzeu, ar asigura consultanţă ştiinţifică şi ar custodia obiectele muzeale expuse acolo. În schimb, Muzeul de Istorie a Evreilor ar fi o secţie a Muzeului Cetăţii şi Oraşului Oradea (al Primăriei).

Deşi a fost formulat, protocolul de colaborare n-a mai fost semnat, el "împotmolindu-se" în biroul lui Pásztor Sandor, căruia nu i-a convenit ca Muzeul Ţării Crişurilor să pună la dispoziţie obiectele pentru expoziţii, dar să nu şi administreze viitorul muzeu evreiesc sub tutela sa.

În replică, i-a trimis lui Bolojan alte "soluţii" pentru ca nicio parte să nu se simtă "lezată". Prima propunere – cea pe care o Pásztor o consideră cea mai bună variantă "de compromis" – este aceea ca Primăria să realizeze "intervenţia pe clădire", iar Consiliul Judeţean, prin MŢC, să realizeze expoziţia şi să preia cheltuielile de funcţionare. Bineînţeles, însă, nu pe ochi frumoşi, ci cu condiţia ca muzeul evreiesc să devină, "aşa cum s-a precizat de la început", secţie a Muzeului Ţării Crişurilor.

Îl facem fără voi!

Şeful CJ i-a transmis primarului de Oradea şi alte variante, însă cam "fanteziste". Pásztor susţinea, în răspunsul său, că CJ ar putea face şi reabilitarea imobilului, şi expoziţia, sau chiar l-ar putea cumpăra şi apoi reabilita. Doar că asemenea variante sunt prea puţin viabile în condiţiile în care şeful CJ tocmai a anunţat că vrea să vândă fosta Policlinică Mare pentru că instituţia n-are bani să o reabilizeze.

Pe 19 iulie, la Consiliul Judeţean a sosit răspunsul primarului Ilie Bolojan pe această temă, primarul "constatând cu regret" că reprezentanţii judeţului "nu au găsit de cuviinţă să susţină protocolul" propus de municipalitate.

Drept urmare, transmite edilul, pentru a face cât mai repede Muzeul Evreilor din Oradea, "găsesc de cuviinţă a vă comunica pe această cale hotărârea instituţiei pe care o reprezint de a realiza acest obiectiv pe de-a întregul, din resurse proprii".

Ocupaţi-vă de faţade…

Încă o dată, primarul Bolojan le-a atras atenţia şefilor de la CJ că au şi alte responsabilităţi în oraş, alegând să-i şi persifleze. Edilul le-a transmis că, odată ieşiţi din parteneriatul pentru muzeul evreiesc, cei de la Judeţ vor avea "resurse" să se ocupe de clădirile fostei Policlinici şi clădirea Filarmonicii.

"Nădăjduiesc că, şi urmare a deciziei noastre, instituţia pe care o conduceţi va avea o dată în plus raţiuni şi resurse pentru a reabilita faţadele a două importante clădiri ce sunt în proprietatea şi administrarea dumneavoastră, respectiv clădirea fostei Policlinici Mari şi clădirea Filarmonicii de Stat, contribuind astfel la schimbarea în bine a imaginii urbei ce pentru noi reprezintă acasă. Primiţi vă rog şi pe această cale întreaga mea consideraţiune", a încheiat Bolojan.

În concluzie, municipalitatea va reabilita clădirea Sinagogii Aachvas Rein de pe strada Primăriei şi, alături de Comunitatea Evreiască, va încerca să asigure şi exponatele necesare, fără aportul Muzeului Ţării Crişurilor.