După ce ANRM a anunţat că nu va mai acorda licenţe pentru exploatarea apei geotermale din Băile Felix şi 1 Mai, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac şi biologul Radu Huza au susţinut, luni, o conferinţă de presă în care au prezentat situaţia actuală a rezervaţiei Pârâul Peţea, precum şi măsurile întreprinse de-a lungul timpului de MŢC pentru salvarea speciilor de aici şi a sitului natural.
Specii salvate
Chiriac a afirmat că, în 2010, Muzeul Ţării Crişurilor a fost singura instituţie interesată să preia în custodie situl de importanţă comunitată Lacul Peţea, iar de atunci s-a preocupat de monitorizarea şi îngrijirea acestuia, cerând şi sesizând Ministerului Mediului, în repetate rânduri, faptul că în zonă apa termală este supraexploatată şi, propunând totodată, neacordarea de noi licenţe în acest sens.
Pe de altă parte, directorul MŢC a arătat că, în colaborare cu alte instituţii şi cu ajutorul unor fonduri private, instituţia a reuşit să salveze speciile endemice roşioara lui Racoviţă şi melcul Melanopsis (printr-o finanţare obţinută de la The Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund din Abu Dhabi), precum şi nufărul termal (în urma unei colaborări cu Universitatea din Oradea).
În urma proiectelor, generaţia de roşioare şi melci termali născuţi în captivitate aşteaptă, în acvarii, refacerea habitatului natural pentru a-l repopula, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul unor nuferi termali cultivaţi într-un mediu controlat.
"Nu fugim"
În schimb, însă, habitatul natural, adică lacul Peţea a secat constant, ajungând chiar şi la cota -1,70 m, faţă de volumul normal de apă.
Reprezentanţii Muzeului spun însă că responsabilitatea exploatării acviferului termal îi revine Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, iar că, pentru refacerea habitatului şi evitarea distrugerii iremediabile a rezervaţiei naturale şi, ca atare, a staţiunilor balneare, este necesară "conlucrarea factorilor responsabili cu exploatarea zăcământului de apă geotermală Oradea-Felix-1Mai".
Aurel Chiriac a ţinut să explice intenţia Muzeului Ţării Crişurilor de a renunţa la custodia rezervaţiei Pârâul Peţea. "Nu este o fugă de responsabilitate, pentru că oricum Muzeul continuă să monitorizeze situaţia de acolo. În cazul acesta, însă, am crezut că este singura soluţie de a-i responsabiliza pe ceilalţi factori implicaţi", a spus directorul MŢC.
"Părerea mea este că aceasta rezervaţie trebuie să rămână strict sub custodia Ministerului Mediului şi Agenţiei de Mediu, pentru că ei au pârghiile necesare să ia măsuri pentru stoparea exploatării excesive a apei geotermale", a adăugat Chiriac.
Pericol de infrigement
Prezent la conferinţa de presă, biologul Radu Huza, care a participat săptămâna trecută la o şedinţă ministerială pe tema situaţiei rezervaţiei naturale din Băile 1 Mai, a anunţat faptul că ministrul secretar de stat Anne Rose Marie Jugănaru i-a atenţionat pe participanţi, în speţă pe reprezentanţii ANRM, că distrugerea Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţea va putea duce la penalizarea României de către Comisia Europeană prin declanşarea procedurii de infrigment, care va duce la amendarea Statului Român, precum şi aplicarea unor măsuri extreme de sistare a exploatării zăcământului geotermal.
La acea şedinţă, noul director general al ANRM, Aurel Gheorghe, a anunţat stoparea noilor licenţe de apă geotermală în zonă şi, totodată, finanţarea din fonduri proprii a unui program de cercetare a zăcământului geotermal începând din toamna acestui an.
În ceea ce priveşte situaţia privind custodia rezervaţiei, aceasta va fi discutată, potrivit reprezentanţilor MŢC, la o nouă şedinţă la Ministerul Mediului, care va avea loc în luna septembrie. Până atunci, Muzeul continuă să îşi exercite atribuţiile de custode, monitorizând starea Lacului Peţea.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.