Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor: "La ce avem aici, nu avem cum să nu fim interesanţi"

După mai bine de 12 ani în care bihorenii au putut vedea în Palatul Baroc expoziţii doar cu ţârâita, Muzeul Ţării Crişurilor urmează să le etaleze pe nu mai puţin de 8.000 de metri pătraţi în noul sediu al instituţiei, care va fi amenajat după standarde moderne, într-o clădire ridicată ca Şcoală Regală de Cadeţi.

Deşi aceasta este reabilitată, mai este de aşteptat, însă, până la deschiderea integrală. Cam până prin 2020. În interviul acordat BIHOREANULUI, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, care conduce instituţia de aproape un sfert de veac, din 1994, explică de ce şi detaliază care vor fi atracţiile.

Secţii pe bani europeni

- O întrebare pe care mulţi şi-o pun: cât mai durează până la deschiderea integrală a noului Muzeu al Ţării Crişurilor? De ceva vreme se tot lucrează...

- Este o întrebare îndreptăţită. De mulţi ani lumea aşteaptă inaugurarea integrală a Muzeului Ţării Crişurilor. Anul trecut, în noiembrie, s-a semnat proiectul POR în valoare de 4.886.210 euro. Urmează să organizăm licitaţia pentru proiectele tehnice destinate curţii, cu parc, parcări şi un amfiteatru, şi etajului I, cu expoziţiile de Ştiinţele Naturii şi Arheologie-Istorie. De asemenea, se află în curs de evaluare proiectul Ro-Hu în care Muzeul va beneficia de 2.767.476 euro, sumă ce acoperă finalizarea expoziţiilor de la etajele II şi III, cu secţiile de Artă universală şi românească, respectiv Etnografie. Suntem încrezători în succesul acestuia, astfel că la începutul anului 2020 muzeul va putea fi vizitat în totalitatea lui. Merită spus că mai suntem implicaţi într-un proiect Ro-Hu din care 60.813 euro ne revin nouă pentru dotarea laboratorului de carte veche.

- Cum va arăta, la final, noul Muzeu? Ce va avea deosebit?

- Va fi unul al începutului de mileniu trei, cu iluminat expoziţional cu leduri, tehnologie multimedia, holograme, interactivitate, butaforii etc. Vom avea un muzeu pavilionar, cel mai mare din Transilvania, care va adăposti alte patru "muzee" - de ştiinţele naturii, arheologie-istorie, artă universală şi românească, respectiv etnografie. Va fi expus un număr mult mai mare de obiecte, adică circa 50-60% faţă de 10% cât au fost vizibile în vechiul muzeu. Şi vivariul este o atracţie deosebită. Credem că sunt suficiente argumente cu privire la locul instituţiei noastre în peisajul cultural al Oradiei, Bihorului, României, precum şi Europei Centrale şi de Sud-Est.

Cu grădină

- Clădirea din strada Armatei Române este înconjurată de o grădină cu arbori spectaculoşi. O veţi păstra?

- Proiectul POR prevede şi punerea în valoare a spaţiului verde. Vom ţine cont de arborii spectaculoşi existenţi, iar în jurul lor se va gândi peisagistic grădina interioară. Spaţiul verde va fi accesibil copiilor şi nu numai, nu vor fi plăcuţe cu "Interzis a călca pe iarbă", tocmai pentru că muzeul este destinat învăţării, dar şi recreerii.

- După finalizarea lucrărilor, câţi bani se vor fi investit în noul sediu al Muzeului?

- Proiectul de restaurare şi realizare a expoziţiilor în noul sediu a fost terminat în 2007, când consilierii judeţeni de atunci l-au şi votat, suma aprobată fiind de 24.230.477 euro, cu TVA inclusă. Evaluând ceea ce s-a investit până acum în reconversia clădirii şi ce urmează să se investească în spaţiul exterior şi interior, suma totală rezultată este de 21.843.249 euro, cu TVA, deci sub valoarea aprobată iniţial.

Muzeu cu exponate vii

- Muzeul este deschis în prezent doar parţial. Ce pot vedea vizitatorii acum?

- Am pus la dispoziţia publicului vizitator şase săli care se află pe o parte şi alta a casei scărilor, unde organizăm expoziţii temporare de etnografie, ştiinţele naturii, arheologie, istorie, artă românească, istoria ştiinţei etc., destinate tuturor categoriilor de vârstă. În atenţia noastră au stat generaţiile care au fost păgubite timp de 10 ani de colecţiile muzeului. Nici nu ştiţi ce durere în suflet aveam atunci când vedeam părinţii însoţiţi de copii, care doreau să vadă, de pildă, secţia de Ştiinţele Naturii, pe care cei dintâi o ştiau din copilărie... Se cuvine să subliniez că acest pas s-a făcut datorită exemplarei implicări a conducerii Consiliului Judeţean, care a făcut din inaugurarea Muzeului unul din obiectivele principale pe perioada 2016-2020.

- Aţi finalizat de curând vivariul. Ce cuprinde şi când va putea fi vizitat?

- Vivariul este dedicat educaţiei ecologice, fiind în acelaşi timp un punct de conservare şi cercetare. Cuprinde acvarii, acvaterarii şi terarii. Sunt expuse specii locale şi exotice de păianjeni, insecte, peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere. Pot anunţa că Direcţia Sanitar-Veterinară ne-a dat avizul de funcţionare şi că s-a depus dosarul necesar aceluiaşi scop şi la Agenţia de Mediu. Probabil după 20 martie 2018 va fi accesibil publicului. Vom anunţa din timp deschiderea.

- MŢC are al cincilea patrimoniu muzeal din ţară. Când va fi mutat în noul sediu?

- Deţinem 458.530 piese de muzeu. Din 14 martie au început operaţiunile de mutare a patrimoniului în noul sediu, cu o firmă românească, unica specializată în acest tip de activităţi. Obiectele sunt transportate în cutii speciale şi cu maşini speciale. Vor fi inclusiv transporturi blindate...

"Instituţile de cultură sunt susţinute"

- Preşedintele CJ, Pásztor Sándor, spunea că vă va cere un plan bine conturat pentru întreţinerea şi promovarea noului Muzeu. Cât va costa întreţinerea clădirii şi plata personalului? Din ce venituri plănuiţi să acoperiţi cheltuielile?

- Aceste costuri le vom putea evalua când vom funcţiona pe deplin în clădire. În noul sediu, distribuţia căldurii se face prin ventiloconvectoare programabile pe intervale orare, deci funcţionarea lor va fi restricţionată în funcţie de anotimp şi de regulile de conservare a obiectelor. Iluminatul va fi pe leduri, deşi iniţial era prevăzut cu lumină incandescentă, ceea ce înseamnă că suma calculată de specialişti, privind consumul pe 300 de zile, va scădea de la 63.490 euro la 15.872 euro. Ca până acum, cheltuielile vor fi acoperite din subvenţii şi din venituri. Numărul angajaţilor pentru întreg complexul Muzeului, cu tot cu muzeele memoriale, rămâne acelaşi - 121. Estimăm că atunci când vom funcţiona pe deplin vom acoperi în jur de 30-40% din totalul cheltuielilor. Oriunde în lume instituţiile de cultură sunt susţinute de autorităţi, pentru că merită. Oare dacă ar fi fost o altă instituţie în noul sediu al muzeului, aşa cum se dorea, costurile ar fi fost altele? Şi cine le acoperea?

- Ce venituri proprii a avut anul trecut Muzeul? Câţi vizitatori estimaţi să aveţi după deschiderea întregii clădiri şi pe ce încasări contaţi?

- Muzeele din complexul nostru au fost vizitate în 2017 de 42.849 oameni, din care majoritatea, 30.454, au fost doar la Muzeul Ţării Crişurilor, deschis abia din luna mai. Sunt mulţi vizitatori, având în vedere că oferta a fost limitată. Veniturile proprii s-au ridicat la 492.525 lei. Am organizat şi expoziţii temporare în străinătate, care au fost vizitate în Trento (Italia), Chişinău, Vrsac (Serbia) etc. de 12.000 persoane. Previzionând viitorul, mizăm pentru început pe un număr de 80.000 persoane anual. Preţurile biletelor încă nu le-am stabilit, însă vor fi accesibile. Vor exista diverse variante pentru familii, pentru tot complexul, doar pe câte o secţie, respectiv doar pentru vivariu.

Expoziţii de anvergură

- Lângă fosta Garnizoană era deschisă, cândva, o terasă. Muzeul are prevăzute zone de alimentaţie publică?

- Sunt prevăzute în continuare un restaurant şi o terasă. Fiind un muzeu cu o suprafaţă destinată expoziţiilor de circa 8.000 mp, alimentaţia publică este necesară. Restaurantul va fi în zona intrării principale. Vom organiza o selecţie pentru o firmă specializată. Nu va fi uşor, fiindcă oricine va fi va trebui să şi investească în aparatură de bucătărie şi mobilier specific.

- Care vă sunt planurile pentru transformarea MŢC într-o atracţie regională, aşa cum aţi anunţat că va fi?

- Cred că am dat deja răspunsul. Un argument în plus ar fi programarea anuală a unor expoziţii temporare de anvergură. Am început deja cu "Maşinile" lui Leonardo da Vinci, aduse din Florenţa. În sine, însă, prin patrimoniul deţinut, care va fi valorificat prin expoziţiile moderne şi interactive, Muzeul va fi o atracţie de interes regional şi nu numai. La ce avem noi aici, nu avem cum să nu fim interesanţi. Nu mergem pe ideea unui muzeu clasic. Cu ajutorul tehnologiei, va fi un muzeu interactiv şi atractiv. Anual, intenţionăm să organizăm şi Balul Muzeului, în fosta sală de bal a Armatei de la ultimul etaj.

Împăcat cu Primăria

- V-aţi opus vehement mutării MŢC în Cetate, o iniţiativă a primarului Ilie Bolojan din anii trecuţi. Cum vă înţelegeţi acum cu autorităţile locale? Colaboraţi cu Muzeul Cetăţii?

- Eu nu aş spune vehement, ci ca un profesionist în domeniu. Argumentele avansate de mine sunt spaţiile insuficiente pentru expoziţiile de bază şi depozite, precum şi problemele de conservare a patrimoniului. A fost, în opinia mea, o dispută care nu a umbrit relaţiile cu autorităţile municipale. Aşa cum aţi scris chiar în săptămânalul BIHOREANUL, fac parte din Consiliul Ştiinţific al Muzeului Cetăţii, o funcţie neretribuită.

- Ce proiecte speciale pregătiţi pentru Centenarul Marii Uniri?

- Sunt mai multe. Montăm plăci comemorative în localităţile de unde au fost delegaţi aleşi sau de drept care la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 au votat Unirea cea Mare, într-un proiect comun cu CJ şi Instituţia Prefectului. Primele plăci s-au pus la Mădăras şi Gepiu. De asemenea, avem lunar Colocviile Mari Uniri, în parteneriat cu Digi 24 Oradea, Inspectoratul Şcolar şi Universitatea. E vorba de emisiuni care se înregistrează la Muzeul Aurel Lazăr, cu participarea unor istorici şi în prezenţa unor elevi din localităţile unde urmează să fie montate plăcile comemorative. Vom co-organiza o tabără de vară cu elevi din Basarabia, Ucraina, Ungaria, Banatul sârbesc şi România şi vom deschide o expoziţie aniversară intitulată "Bihorul... la spargerea lumii. 12 octombrie 1918 - 20 aprilie 1919", cu obiecte, imagini şi informaţii legate de judeţul nostru în perioada Unirii.

Descoperiri şi achiziţii

- Câţi specialişti are Muzeul? Ce fel de muzeografi îi lipsesc? Vă veţi mări echipa?

- Din cei 121 angajaţi, 66 sunt specialişti. Nu se mai pune problema măririi schemei de personal, ci doar optimizarea acesteia pentru a răspunde pretenţiilor cerute de activitatea într-un spaţiu nou.

- Ce achiziţii faceţi MŢC pentru a-şi mări colecţiile? Ce buget aveţi pentru asta? Care sunt cele mai recente achiziţii?

- În 2017 am făcut achiziţii de peste 23.000 lei. În ultimii cinci ani am completat colecţiile secţiilor muzeului cu obiecte de carte veche românească, lucrări ale artiştilor plastici orădeni, obiecte de artă decorativă, între care unele de tip seccesion, ţesături, port popular, dar şi insectare.

- S-au mai făcut descoperiri arheologice importante în Bihor în ultimii ani?

- Derulăm prin cei şase arheologi ai noştri săpături de salvare. În 2017 au fost în număr de 10. Materialul descoperit este în curs de prelucrare, iar rezultatele vor fi prezentate în noul sediu.