Analizând la rece, campaniile de bugetare participativă lansate de municipalitate în 2017 și 2018, în care orădenii și-au ales proiectele pe care le doresc, încep să aducă a exerciții de imagine.
Din cele 20 de investiții cerute de populație, în 3 ani Primăria abia dacă a închis unul. Săptămâna trecută erau în diferite faze de pregătire 8 proiecte, alte 9 erau blocate, iar la 2 municipalitatea a renunțat. „Unele se derulează mai greu, dar important e că până la urmă vor fi implementate”, spune optimist primarul Florin Birta.
20 pentru Oradea
Ideea a fost bună. Convins că locuitorii cunosc cel mai bine nevoile cartierelor în care locuiesc, fostul primar Ilie Bolojan (foto) a lansat în 2017 prima campanie de bugetare participativă. Orădenii au fost îndemnați să propună și apoi să voteze 10 proiecte în valoare de cel mult 200.000 euro fiecare, pe care le doresc implementate de anul următor.
Inițiativa se dorea să devină o tradiție, așa că în 2018 municipalitatea a lansat a doua sesiune, pentru alte 10 proiecte, înainte să fi implementat măcar unul dintre cele deja alese. În 2019, realizând absurdul situației, conducerea Primăriei s-a oprit. „Înainte să alegem alte proiecte, vrem să le ducem la bun sfârșit pe cele deja propuse”, argumenta Bolojan. Iar de atunci nu s-a mai ținut nicio selecție și nici nu se știe când va mai fi una.
Două și nu prea...
Dintre cele 20 de proiecte alese, Primăria a implementat până acum unul singur, dotând cu birotică Școala Nicolae Bălcescu, pentru că a trebuit doar să facă o achiziție. Ca să „umfle” realizările, a bifat ca finalizată și implementarea sistemului de bike-sharing folosindu-se de o șmecherie: spre nemulțumirea inițiatorilor proiectului, administrația Birta a înlocuit bicicletele cerute de orădeni cu trotinetele electrice cumpărate de OTL. „Am cerut biciclete pentru ca orădeanul să facă mișcare. Cu o trotinetă electrică dai de două ori la pedală și umbli tot orașul”, protestează Sebastian Miklo (foto), președintele Asociației ProBikers.
Miklo e cu atât mai nemulțumit cu cât regulamentul prevedea consultarea inițiatorului. „Nu ne-a întrebat nimeni nimic”, spune biciclistul, îndoindu-se că proiectul va mai fi implementat. „Încep să cred că Primăria a organizat campaniile de bugetare participativă doar ca să-și facă reclamă...”.
Adevărul e că municipalitatea abordează cu viteze diferite proiectele orădenilor, comparativ cu cele proprii. În vreme ce a reușit să prelungească drumul expres de la Podul Teodor Neș până la drumul de Biharia în mai puțin de 2 ani și să construiască pasajul subteran pe sub Bulevardul Magheru și cel suprateran din dreptul Pieței 100 într-un singur an, Primăria se dovedește incapabilă să amenajeze în 3 ani o banală alee pentru pietoni și bicicliști care să lege zonele Silvaș și Făcliei, să facă o pistă de alergare în Parcul Salca ori să reabiliteze Piața Tineretului.
„Primăria lasă la coadă proiectele orădenilor ca neimportante după ce în timpul campaniei anunța că propunerile câștigătoare vor fi începute în anul imediat următor”, zice Miklo.
„Merge mai greu”
Lentoarea cu care sunt implementate proiectele i-a surprins pe inițiatori. „Merge mai greu decât mă așteptam”, spune consilierul local Pető Dalma (foto), care a propus reabilitarea Pieței Tineretului, cunoscută și ca Templom tér.
Pető arată, însă, că înainte să treacă la reabilitarea pieței și a spațiilor verzi, municipalitatea a trebuit să înlocuiască rețelele din subteran. „Bine că măcar se face”, zice ea împăciuitor.
De aceeași părere este și Cristian Delcea, fost angajat al Primăriei, inițiatorul a trei proiecte câștigătoare, dar nici unul început. „Probabil Primăria are în implementare lucrări mai grele. Dintre cele propuse de mine, am înțeles că anul acesta se va finanța iluminarea cu LED a trecerilor de pietoni nesemaforizate”, spune Delcea, dorindu-și proiectul implementat cât mai repede: „O singură viață dacă salvăm, investiția merită toți banii”.
Bani pentru proiecte
Orădenii vor trebui să mai aibă răbdare. Potrivit proiectului de buget, anul acesta vor intra în diferite faze de implementare doar 8 din cele 20 proiecte declarate câștigătoare până acum. Lista e deschisă de construirea parcării supraterane de la Spitalul Județean (48,9 milioane lei), coridorul verde din cartierul Grigorescu (7 milioane lei), modernizarea Pieței Tineretului (2,9 milioane lei), construirea sălii multifuncționale a Liceului Lucian Blaga (1,2 milioane lei) și amenajarea parcului din cartierul Tineretului (1,5 milioane lei).
Valori mai mici au fost alocate pentru amenajarea pistei de alergare din Parcul Salca (758.000 lei), iluminarea cu LED a trecerilor de pietoni (497.000 lei) și modernizarea Ștrandului Ioșia, cu amenajarea unui parc tematic pentru copiii cu dizabilități (250.000 lei).
Desigur, menționarea în buget nu înseamnă automat că proiectele vor fi implementate anul acesta. Unele, cum ar fi parcarea de pe deal, abia dacă vor apuca să fie licitate, iar altele, ca modernizarea ștrandului Ioșia, au primit bani doar pentru studiile prealabile.
În blocaj
De altfel, mai bine de jumătate dintre investiții sunt încremenite. „Pentru modernizarea Ștrandului Ioșia căutăm finanțare europeană”, spune șeful Direcției Management Proiecte cu Finanțarea Internațională, Marius Moș (foto).
Primăria și-ar mai dori finanțarea din fonduri UE a reabilitării Parcului Petőfi și, dacă se poate, a amenajării unui parc etnografic în curtea Colegiului Onisifor Ghibu, în acest caz provocarea fiind cu atât mai mare cu cât în prezent terenul este vizat de proiectul pentru eficientizarea energetică a școlii.
Și mai încurcate sunt proiecte precum cel privind simbolul meridianului zero (Comisia Națională pentru Cultură opunându-se amplasării lui în Cetate), cel referitor la promenada de pe malul Crișului (conducerea Companiei de Apă Oradea nici nu vrea să audă de învecinarea acesteia cu zona de protecție a Uzinei de Apă) și cel pentru reabilitarea cimitirului neolog evreiesc (conducerea comunității iudaice refuzând să dea locurile de veci în administrarea municipalității pe durata lucrărilor).
Le-au pus cruce!
Există, însă, și proiecte născute moarte. Din 2018 încoace, Primăria a fost incapabilă să identifice un amplasament pentru amenajarea unui parc în Episcopia Bihor și să găsească o soluție de punere în valoare, ca punct de belvedere sau local public, a turnului de apă din strada Lacul Roșu, așa că a abandonat aceste demersuri. „Am întrebat la toate direcțiile din Primărie și nimeni nu se ocupă de aceste proiecte”, spune Mirela Macra, de la Biroul de presă al Primăriei.
Alte două proiecte sunt ca îngropate. Încă din 2019 municipalitatea a renunțat să-și mai bată capul cu reabilitarea Casei de Cultură din Podgoria, motivând că distrugerea e prea avansată ca să mai merite reparată. „Clădirea va trebui demolată și reconstruită, dar investiția nu se încadrează în plafonul de 200.000 euro alocat proiectelor”, spune primarul Florin Birta (foto).
La fel, municipalitatea a tras pe linie moartă proiectul privind reamenajarea accesului la Grădina Zoologică. „Vrem să mutăm Zoo în pădurea din Băile Felix sau în cea din capătul străzii Gheorghe Doja, pentru a face loc noului complex sportiv. Nu are rost să investim în niște amenajări care peste 2 ani ar putea fi demolate”, zice edilul. Precum visele orădenilor care și-au pus speranțele în cele două campanii de bugetare participativă...
NOI CU DRAG MUNCIM...
Cu frâna trasă
Primarul Florin Birta recunoaște lentoarea cu care avansează lucrările cerute de orădeni, dar o pune pe seama birocrației și a faptului că în fiecare proiect apar lucruri neprevăzute. Ca exemplu, edilul a dat reabilitarea Pieței Tineretului, unde înaintea refacerii spațiilor verzi a fost necesară înlocuirea rețelelor din subteran, și construirea sălii multifuncționale a Liceului Lucian Blaga, unde turnarea fundației a trebuit precedată de relocarea conductelor. „Orădenii sunt conștienți că aceste proiecte nu se pot face peste noapte”, zice Birta.
Printre piedicile întâmpinate, primarul mai menționează costul lucrărilor, cu mult peste limita de 200.000 euro în care ar trebui să se încadreze fiecare proiect. „La sfârșit vom trage linie și vom vedea cât trebuia să coste și cât au costat în realitate cele 20 de proiecte propuse”, zice Birta. De parcă n-ar fi fost cerute de orădeni pe banii strânși tot de la ei...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.