Poate un judecător cercetat să divulge anchetatorilor săi date dintr-un dosar soluţionat, să vorbească despre probele pe care şi-a argumentat sentinţa şi despre cum le-a interpretat pentru a o pronunţa?
E doar una dintre întrebările celor 48 de judecători ai Curţii de Apel Oradea şi ai Tribunalului Bihor, care cer Consiliului Superior al Magistraturii să-şi spună punctul de vedere despre anchetarea de către DNA a patru dintre colegii lor: Florica Roman, Ovidiu Galea, Raluca Cuc şi Denisa Vidican. Aceştia sunt acuzaţi că l-au scăpat de puşcărie pe ginerele unei avocate din Beiuş, pe care tot ei îl trimiseseră după gratii pentru tentativă de viol, printr-un lanţ de decizii justificate ba cu acte care nu există, ba cu documente măsluite.
BIHOREANUL vă prezintă întrebările puse de procurorii DNA care au declanşat acţiunea fără precedent a judecătorilor şi la care nu au primit niciun răspuns. În timp ce poziţia CSM se lasă şi ea aşteptată, anchetatorii îşi continuă ofensiva, cei patru magistraţi sunt deja puşi sub inculpare.
Unde dai...
BIHOREANUL a prezentat deja pe larg ancheta DNA împotriva celor patru judecători acuzaţi că, în iunie 2010, l-au scăpat de puşcărie pe Viorel Bodin, din comuna Budureasa, ginerele avocatei Mariana Mihoc din Beiuş, care fusese condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru tentativă de viol.
Manevra ar fi fost pusă la cale de avocată, care - la "pontul" şefei Secţiei Civile de la Curtea de Apel, Florica Roman - a cerut anularea hotărârii de condamnare. Mihoc a adus ca probă un înscris cum că Bodin s-a împăcat cu victima, plătindu-i 30.000 lei pe 27 mai 2010, adică în timpul procesului, deşi de pe hârtie lipsea tocmai semnătura bărbatului, care era deja în spatele gratiilor. La această hârtie se mai adăuga o declaraţie datată 25 mai 2010, prin care victima violului, Florina Roman (nepoata primarului din Budureasa), îşi retrăgea plângerea, şi o adeverinţă de la locul de muncă al acesteia, potrivit căreia în perioada 15-27 mai nu putuse lipsi de la serviciu pentru a înregistra la dosar, în timp util, actul de împăcare. Or, în realitate, tânăra se angajase doar pe 28 mai.
Apoi, prin intermediul altor trei magistraţi de la Tribunal - Ovidiu Galea, Raluca Cuc şi Denisa Vidican - sentinţa de condamnare a lui Bodin a fost anulată, iar în iunie 2011 procesul de viol a încetat "ca urmare a voinţei ambelor părţi", după cum arată sentinţa.
... şi unde crapă
În acelaşi an, însă, după un denunţ înregistrat la Direcţia Generală Anticorupţie, cazul a fost redeschis sub forma unui nou dosar, din noile informaţii reieşind că judecătoarea Florica Roman ar fi oferit avocatei Mariana Mihoc nu doar consultanţă, ci şi promisiunea unui ajutor pe lângă colegii de la Tribunal, la schimb cerând şi primind, spun anchetatorii, "bani, păstrăvi, whisky, plus angajamentul că va primi şi un ceas cu cuc".
Probe că Roman şi-ar fi influenţat colegii nu s-au găsit, dar deciziile Tribunalului erau în mod cert bizare: pe 9 iunie 2010 (la o zi după ce avocata a înaintat instanţei contestaţia în anulare pe care ginerele său, Viorel Bodin, a făcut-o pentru anularea condamnării care era deja definitivă) un complet condus de judecătorul Ovidiu Galea a dispus preschimbarea primului termen de judecată, din 24 septembrie 2010 în 16 iunie 2010, motivând acest lucru cu o cerere formulată de către condamnat, care potrivit DNA nu exista însă la dosar.
Pe 16 iunie, Bodin ieşea din Penitenciar, iar pe 4 martie 2011 judecătoarele Raluca Cuc şi Denisa Vidican îi anulau definitiv condamnarea fără să analizeze soluţia cu cel de-al treilea coleg, Ovidiu Musta, aşa cum impunea legea, motiv pentru care acesta a exprimat o aşa-numită "opinie separată", ataşată la hotărâre.
Abuz, trafic de influenţă, favorizarea infractorului
Cazul a fost făcut public în martie 2014, când DNA a anunţat începerea urmăririi penale împotriva a 8 persoane: judecătoarea Florica Roman (pentru trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului şi complicitate la fals în înscrisuri), Raluca Cuc şi Denisa Vidican (abuz în serviciu, obţinerea unui folos necuvenit şi fals intelectual), Ovidiu Galea (acuzat, în plus, de uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual şi fals informatic).
Procurorii au pus-o sub învinuire şi pe avocata Mariana Mihoc (pentru favorizarea făptuitorului şi falsuri), pe unchiul violatorului, Gheorghe Jurcă, care ar fi cărat şpăgile pentru judecătoare (cumpărare de influenţă, favorizarea făptuitorului şi complicitate la fals). De asemenea, este cercetată victima violatorului, Florina Roman, care a acceptat să semneze acte măsluite şi să le susţină în faţa judecătorilor (pentru fals), la fel ca şeful ei, Gelu Mărăcineanu, care i-a emis adeverinţa fictivă.
Care pe care
Judecătorii au fost chemaţi la DNA să dea explicaţii, trei dintre întrebări vizând direct modul în care au decis anularea condamnării lui Bodin: pe baza căror probe au admis contestaţia în anulare, cât a durat deliberarea, care le-au fost contraargumentele la opinia separată a judecătorului Ovidiu Musta şi dacă apreciază corectă sau greşită această opinie separată?
Judecătoarea Raluca Cuc a invocat dreptul la tăcere, iar Denisa Vidican a răspuns doar parţial la întrebări. Doar Ovidiu Galea (foto) a acceptat să răspundă la toate, spunând că a respectat întru totul normele legale. De altfel, acesta consideră că singura miză a DNA e îndepărtarea din sistem a magistraţilor incomozi. "Personal, simt că judecătorii care sunt apreciaţi incomozi de unii procurori, pentru că nu arestează şi nu menţin arestul în cazurile în care lipsesc probele ori în care nu se respectă normele, trebuie îndepărtaţi", a explicat BIHOREANULUI Galea.
Totodată, însă, supăraţi că procurorii le cer socoteală pentru modul în care au cântărit probele ce miroseau de la o poştă a făcătură, judecătorii au trecut la contraatac. Adunările Generale ale magistraţilor din cele două instanţe au decis să sesizeze CSM, căruia îi cer să se pronunţe dacă judecătorii pot fi interogaţi cu privire la detaliile deliberărilor, omiţând să prezinte că ancheta viza suspiciuni de abuz şi corupţie, nu un atac deliberat la independenţa lor.
Atentat la imagine
"Aspectele semnalate au generat în rândul judecătorilor o îngrijorare legată de posibilitatea lezării independenţei acestora, în condiţiile în care ar putea fi chemaţi oricând în faţa DNA pentru a da explicaţii despre interpretarea probelor din dosar, cum a decurs deliberarea şi cum se raportează la o opinie separată", şi-au explicat demersul judecătorii Curţii de Apel Oradea, adăugând că "precizările se impun întrucât încălcarea secretului deliberării constituie abatere disciplinară".
Totodată, judecătorii au cerut CSM să se pronunţe şi dacă judecătorii anchetaţi nu se află în conflict de interese atunci când soluţionează cauzele în care una din părţi e "organul penal care îi anchetează". Concret, fiind cercetaţi de DNA, nu ar trebui să nu mai judece procesele intentate de procurorii anticorupţie? "Se impune ca judecătorii să se abţină de la soluţionarea acestor cauze?", au întrebat magistraţii, cerând CSM să concluzioneze: "Aceste aspecte sunt de natură să afecteze imaginea şi independenţa justiţiei?"
Inculpaţi
Cu toate acestea, DNA continuă cercetarea judecătorilor, spunând că aceştia încearcă să abată atenţia de la faptele lor penale la principii, în scopul de a obţine solidaritatea colegilor de breaslă. De altfel, din ancheta procurorilor reiese că cei patru magistraţi nu sunt traşi la răspundere pentru soluţia pronunţată, ci pentru că s-au folosit de sentinţă pentru a-l favoriza pe "clientul" lor, ginerele avocatei.
De altfel, zilele trecute procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de judecătorii Florica Roman, Ovidiu Galea, Raluca Cuc şi Denisa Vidican, faţă de avocata Mariana Mihoc şi de unchiul "cărăuş" al violatorului, Gheorghe Jurcă, o procedură ce se aplică în momentul în care anchetatorii consideră că au probe solide împotriva celor pe care îi cercetează, iar aceştia din urmă "avansează" de la statutul de suspecţi la cel de inculpaţi.
Până la intrarea în vigoare a noului Cod penal, asemenea măsură atrăgea automat şi suspendarea din magistratură a judecătorilor. Acum, însă, aceasta se întâmplă doar dacă inculpaţii ajung în faţa instanţei, ceea ce este de aşteptat să se şi întâmple. Asta fiindcă - a aflat BIHOREANUL - procurorii sunt hotărâţi să-i trimită în judecată, cerând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească unde va avea loc procesul, iar instanţa supremă indicând Curtea de Apel Cluj.
Anchetă la anchetă
Cât despre sesizarea înaintată CSM, aceasta a fost trimisă Inspecţiei Judiciare, care va trebui să lămurească cine are dreptate. Judecătorii, care consideră că, întrebându-i cum judecă, procurorii au încălcat legea şi le-au afectat independenţa, ori anchetatorii, care consideră că judecătorii, fiind suspectaţi de corupţie, trebuie să răspundă la fel ca orice muritor de rând în faţa legii.
"În urma sesizării, se fac verificări prealabile pentru a vedea dacă procurorii DNA ar putea fi suspectaţi de comiterea vreunei abateri disciplinare", a explicat BIHOREANULUI purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare, Tamara Manea, precizând că procedura poate dura până la 90 de zile. Ca urmare, judecătorii orădeni mai au de aşteptat răspunsul la solicitarea lor, iar până la un rezultat ei trebuie să decidă dacă dau socoteală pentru modul în care îşi fac treaba în faţa procurorilor sau o vor face doar în faţa colegilor lor, care îi vor judeca.
PREGĂTIRI
Ajutor în familie
În timp ce DNA adună ultimele probe pentru a-i trimite în faţa instanţei pe cei patru judecători orădeni, aceştia îşi pregătesc deja apărarea. Judecătorul Ovidiu Galea, de pildă, a cerut colegilor o caracterizare cu care să ateste că este o persoană integră şi de bună-credinţă. Potrivit normelor penale, documentul poate fi probă într-un proces şi poate micşora o eventuală pedeapsă. Potrivit surselor BIHOREANULUI, "adeverinţa de bună purtare" i-a fost întocmită de propria fină de cununie, judecătoarea Angela Tod (de la Tribunalul Bihor), la rându-i clientă a DNA, într-un dosar întocmit după ce s-a descoperit că peste 1.000 de maşini second-hand au fost scutite de plata taxei de poluare în baza unor sentinţe falsificate.
În acest caz, Tod e acuzată de abuz în serviciu şi fals, la fel ca şi colega sa Adina Cioflan, cu care a semnat sentinţe scrise de grefiere în loc să le redacteze personal. Împreună cu cele două judecătoare, în acest dosar mai sunt anchetaţi doi avocaţi şi cinci grefieri.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.