Arena Antonio Alexe s-a colorat în roşu, galben şi albastru, vinerea trecută, la meciul de handbal feminin între naţionalele României şi Austriei, contând pentru calificarea la Campionatul Mondial. Suporterii tricolorelor au umplut sala, dornici să le vadă aievea pe sportivele care fac faimă ţării, asistând la o victorie pe deplin meritată.
Dintre toate, una a fost totuşi mai fericită decât celelalte, pentru că a câştigat acasă. Jucătoare cu dublă cetăţenie, română şi ungară, Gabriella Szücs consideră oraşul de pe Crişul Repede casa ei, chiar dacă de mult nu mai locuieşte aici. "Am mai jucat la Oradea, dar niciodată cu naţionala. Cred că eu sunt cea mai fericită că acesta a fost oraşul ales pentru partidă. Este o plăcere să revin acasă", a mărturisit frumoasa sportivă.
În paşi de dans, spre handbal
Gabriella s-a născut la Oradea, pe 31 august 1984, într-o familie de sportivi. Tatăl, Sándor Szücs, a jucat în anii ’80 la FC Bihor, iar mama, Ibolya Opperger, handbal la o echipă locală. "Când era însărcinată cu mine, încă arunca de la 7 metri, dar apoi a trebuit să renunţe", povesteşte Gabi.
La începutul anului 1989, tatăl ei a primit o ofertă din Debreţin, iar familia s-a mutat în oraşul de peste graniţă, unde Gabriella, pe atunci de 4 ani, şi sora sa, Nikolett, au şi crescut. Cum rudele le-au rămas aici, nu s-au înstrăinat de Oradea, aşa că ajunge acasă o dată la câteva luni. "Mai am mătuşi, unchi, verişori... Îmi face plăcere să vin, îmi place foarte mult oraşul. Iar Piaţa Unirii este superbă acum", spune tânăra, destul de mult umblată prin lume.
Gabi a descoperit handbalul în Ungaria. Era elevă de gimnaziu, făcea gimnastică ritmică şi dansuri populare, şi nu-şi imagina că va ajunge pe teren, chiar dacă tatăl încerca s-o convingă. "Eu nici nu voiam să aud", povesteşte ea. Într-o zi, un antrenor de handbal a mers la şcoală să le facă elevilor o prezentare şi o invitaţie de a se înscrie la sport. De cum a făcut primele driblinguri, Gabi, care avea 11 ani, şi-a dat seama că asta îi era vocaţia.
Între două ţări
Că a făcut alegerea corectă s-a convins după doar un an. "La 12 ani am ajuns la o echipă de categoria 14 ani, iar la 14 ani am primit o ofertă profesionistă de la Győr, dar şcoala din Debreţin, unde m-am format, m-a convins să nu plec". Tot 14 ani avea şi când a jucat primul meci în Cupa European Handball Federation. A ajuns în lotul oraşului Debreţin pentru că evolua în paralel atât la junioare, unde se integra conform vârstei, cât şi la senioare. "N-a fost deloc uşor, jucam meciurile cu amândouă echipele, cu senioarele chiar am ajuns pe locul 7 în prima ligă din Ungaria", spune Gabi.
Fata a rămas la DVSC Aquaticum Debrecen până în 2010, când a decis să accepte oferta Oltchim Râmnicu Vâlcea. A convins-o faimosul antrenor Gheorghe Tadici, care după trei ani a convocat-o şi la naţionala României. Atunci, Gabi l-a refuzat, pentru că avea o promisiune similară şi din partea selecţionerului Ungariei. "Îmi doream mult să joc pentru naţionala Ungariei, unde m-am format. Antrenoarea lotului din Ungaria mi-a tot promis, patru ani, că mă cheamă, iar eu am tot aşteptat", recunoaşte ea, cu sinceritate.
În 2015, însă, selecţionerul României, suedezul Tomas Ryde, i-a făcut o nouă ofertă. "Mi-a zis că are mare nevoie de mine, mai ales în apărare. M-am bucurat să văd că cineva avea nevoie de mine şi am acceptat". Pentru că legile lui Murphy funcţionează, imediat după aceea a fost sunată şi de antrenorul Ungariei, pe care însă l-a refuzat pe loc. "Sunt convinsă că a fost cea mai bună decizie", spune orădeanca.
Lecţii de română
Cu echipa roş-galben-albastră, Gabi a câştigat bronzul la Campionatul Mondial din 2015, a jucat calificarea pentru Jocurile Olimpice de anul trecut, de la Rio de Janeiro, unde a şi participat, naţionala noastră încheind competiţia pe locul 9.
"Dincolo de rezultate, m-am simţit apreciată pentru munca mea de aici, ceea ce este foarte important", spune Gabi, care de altfel vrea să şi rămână în ţară. Asta deşi, la întoarcere, nu ştia foarte bine româneşte! Când a fost convocată la naţională, a decis însă că trebuie să stăpânească limba ţării pentru care joacă şi a început să ia lecţii particulare cu un profesor de română din Vâlcea. "Între antrenamente, mergeam la meditaţii, unde din engleză învăţam româna", se confesează orădeanca. Rezultatul? Astăzi, ambiţioasa orădeancă a ajuns să vorbescă româna mai bine decât mulţi etnici maghiari care au locuit aici toată viaţa...
Fericită şi cu planuri
Gabriella e decisă să-şi petreacă tot restul vieţii în România. Recent, a semnat un nou contract cu HC Dunărea Brăila, vicecampioana sezonului recent încheiat, şi speră că va mai face performanţă câţiva ani. "Sufletul meu îşi doreşte să mai joc o sută de ani. Să vedem cât mă mai ascultă corpul", spune ea.
Ce ştie sigur este că se va stabili la Bucureşti, unde locuieşte iubitul ei, Ciprian Bucur (foto), nimeni altul decât fostul ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Guvernul Cioloş. Misterioasă, Gabi nu vrea să povestească despre alesul ei, mărturisind doar că sunt fericiţi şi că îşi plănuiesc un viitor comun.
Ce mai ştie sigur e că, după ce îşi va încheia cariera de jucătoare, va rămâne aproape de sport. În prezent, este studentă în ultimul an la Facultatea de Drept din Debreţin şi îşi doreşte să profeseze ca avocat profilat pe protejarea sportivilor. "Nimeni nu apără drepturile sportivilor! Ştiu cât de greu le este, am păţit-o şi eu la Baia Mare, unde şase luni nu am luat salariu şi n-a fost nimeni să lupte pentru noi", explică Gabi.
Victorie, acasă
Tânăra speră, totuşi, că până la roba de avocat va mai îmbrăca de multe ori echipamentul tricolor cu numărul 3, pe care ca inter stânga îl poartă la naţionala României. Cel mai recent a făcut-o vinerea trecută în Arena Antonio Alexe, unde fetele noastre au disputat primul meci din barajul de calificare pentru turneul final al Campionatului Mondial din Germania, jucând contra Austriei.
Suporterii au aclamat îndelung prestaţia tricolorelor, care au şi câştigat cu 34-29. Pentru Gabi, victoria a fost cu atât mai importantă cu cât a fost obţinută în oraşul natal, în faţa a numeroşi prieteni şi membri ai familiei. N-a mai jucat niciodată cu naţionala aici, aşa că, firesc, toţi au vrut s-o vadă. "Am mai jucat la Oradea, când eram la HC Zalău, şi ştiam că publicul e minunat", spune ea.
De altfel, frenezia suporterilor, lăudaţi chiar şi de antrenorul Austriei, a copleşit-o şi pe Gabi. "E un sentiment minunat să te bucuri de victorie în oraşul în care te-ai născut", zice orădeanca. Pentru că, oricât ai umbla prin lume, acasă rămâne tot locul unde te-ai născut...
HAI ROMÂNIA!
Un pas spre Mondiale
Jocul retur dintre România şi Austria este programat pentru 13 iunie, iar handbalistele tricolore nu concep decât o victorie. "Sunt încrezătoare", spune Gabriella. România are singura echipă care a participat la toate cele 22 ediţii ale Campionatului Mondial desfăşurate până acum şi nu vrea să lipsească nici în decembrie de la turneul final.
În meciul jucat la Oradea au evoluat Denisa Dedu, Yuliya Dumanska, Aneta Udriştioiu, Gabriella Szucs, Nicoleta Dincă, Cristina Neagu, Dana Andreea Pricopi, Gabriela Perianu, Valentina Ardean-Elisei, Ana Maria Dragut, Crina Pintea, Mădălina Zamfirescu, Alina Ilie. Selecţionerul lotului este Ambrosio Martin Cedres.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.