Aplauze, vă rog! (VIDEO)

Aplauzele sunt laitmotivul unui inedit scurt-metraj realizat de două liceene din Oradea. Aplauze, şi încă furtunoase, au primit şi în sala de cinema, plină, unde săptămâna trecută a avut loc premiera filmului "Aplauze, vă rog!", produs prin forţe proprii de tinerele Diana Păcurar şi Cristina Pandrea, şi în care actori sunt colegi, părinţi şi chiar un director de liceu.

Inspirat din realitate

Două adolescente, Diana Păcurar (regizoarea), elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, şi Cristina Pandrea (scenarista), elevă în acelaşi an la Colegiul Economic Partenie Cosma, s-au gândit să-şi pună în practică pasiunea pentru cinematografie. "Suntem două fete spontane. Mie îmi place cinematografia, dar nu m-am decis dacă mă voi axa pe acest domeniu. Diana, însă, e hotărâtă să dea la Regie, la Bucureşti. Realizarea filmului a fost un lucru inedit pentru noi, am început în joacă, dar pe parcurs a devenit ceva foarte serios", povesteşte Cristina.

Iniţiativa a fost inspirată de povestea unei prietene, Roxana Mălan, care - din cauză că fusese selectată într-un rol de figuraţie în spectacolul "O scrisoare pierdută" al Teatrului Regina Maria - a lipsit mai multe zile de la şcoală. Şi a fost ameninţată cu examatricularea. "După ce am dovedit că am fost la repetiţii s-au rezolvat problemele, am găsit înţelegere din partea profesorilor", spune Roxana, care, de altfel, are şi rolul principal în film.

Fuga de acasă

Pornind de la păţania ei, Cristina a imaginat povestea unei adolescente, numite în film tot Roxana, care voia să devină o actriţă celebră fiindcă întotdeauna şi-a "dorit să fie aplaudată". La fel ca în viaţa reală, din cauza repetiţiilor lipseşte de la şcoală, iar directorul liceului - jucat în film de directorul Colegiului Economic, Răzvan Vonea - o avertizează pe mama fetei (jucată, aproape firesc, chiar de mama Cristinei) că aceasta va fi exmatriculată.

De aici, povestea se schimbă. Ajunsă acasă, Roxana primeşte o corecţie fizică de la tată (rol în care a fost distribuit Răzvan Chiriac), ceea ce o face pe fată să fugă şi să se refugieze la un prieten. Într-o întorsătură de situaţie, acesta încearcă s-o oblige pe Roxana să se prostitueze. Ea reuşeşte să fugă doar după ce îşi înjunghie amicul. Găsită pe străzi de un "căutător de talente" (jucat de tatăl Dianei) extrem de bogat, Roxana primeşte un nume de scenă, Rose, şi este propulsată în cariera de actriţă, însă după un spectacol, în care primeşte aplauzele mult râvnite, e capturată de poliţişti.

Film cu tâlc

Pelicula de 12 minute, filmată pe parcursul a două luni pe străzile oraşului, la Colegiul Economic şi la Teatru, a fost realizată de amatori, doar muzica fiind semnată de un profesionist, compozitorul Nicolae Caragea. Deşi lipsa unor actori de meserie este evidentă, filmul compensează prin imagine, muzică şi, mai ales, prin povestea despre care Cristina spune că a croit-o pentru a trage mai multe semnale de alarmă.

"Are mai multe mesaje. În primul rând pentru adolescenţi, care trebuie să aibă grijă când îşi aleg anturajul, pentru părinţi, care ar trebui să-i sprijine, dar şi pentru profesori, care sunt datori să-i înţeleagă", spune scenarista. "E un film despre adolescenţii care fug de familie şi se bazează doar pe prieteni, crezând că vor fi tot timpul acolo. Nu e chiar aşa!", zice şi Diana, regizoarea.

Premiera "Aplauze, vă rog!" a umplut, joia trecută, una dintre sălile cinematografului Cortina Digiplex de la Oradea Shopping City, şi - deşi nu va rula în cinematografe - fetele plănuiesc să-l înscrie la festivaluri de gen din ţară şi străinătate, aşteptând critica specialiştilor. Şi, de ce nu, aplauze...