Apa rea! Rapoarte alarmante ale DSP Bihor: În peste jumătate din localităţile județului, apa din rețele conține substanțe periculoase

În contextul pandemiei de Covid-19, spălarea mâinilor nu mai este doar o regulă de bun-simţ, ci şi un obicei obligatoriu, de care depinde însăşi sănătatea. Este lesne de înţeles, însă, că sănătatea poate fi păstrată doar dacă apa este la rându-i "vindecată".

Datele Direcţiei de Sănătate Publică Bihor arată că o mare parte din apa livrată bihorenilor este contaminată cu agenţi patogeni periculoşi. Din 101 reţele monitorizate anul trecut în judeţ, inspectorii au găsit probleme în peste jumătate. Mai grav e că la robinet curge uneori apă contaminată nu cu bacterii banale, ci cu E.Coli, care poate produce adevărate ravagii în organism.

Neconformă, dar bună

Calitatea apei potabile ar trebui să fie o preocupare continuă, dar mulţi primari s-au rezumat doar să extindă reţele în localităţi pentru a se lăuda în faţa electoratului, fără a fi interesaţi şi de calitate.

Potrivit Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, distribuitorii de apă, adică primăriile sau firmele înfiinţate de acestea, sunt obligaţi să monitorizeze reţelele, iar pentru asta pot face contracte cu Direcţia de Sănătate Publică sau să apeleze la laboratoare acreditate. Monitorizarea presupune prelevarea a 2-4 probe pe an, în urma rezultatelor obţinute inspectorii sanitari stabilind dacă apa e bună sau nu de băut. Adesea, chiar dacă ea conţine agenţi patogeni, este clasificată ca potabilă, dar neconformă, deoarece cantitatea substanţelor sau a bacteriilor identificate este considerată nepericuloasă.

Amendaţi pentru nepăsare

BIHOREANUL a solicitat DSP Bihor date privind cele mai recente monitorizări ale reţelelor de apă din judeţ, iar informaţiile primite nu sunt deloc măgulitoare. Din cei 79 distribuitori de apă potabilă din Bihor, în 2019 s-au depistat probleme la 56, iar 27 sau fost sancţionaţi cu amenzi sau avertismente.

Primii sancţionaţi au fost cinci distribuitori care nici măcar nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare: SC Apă Canal Nord-Vest (cu sediul în comuna Borş şi care distribuie apa în mai multe comune conduse de primari UDMR, precum Borş, Roşiori, Cherechiu, Tămăşeu, Buduslău), Primăria Batăr, SC Codru Lunca (firma comunei Lunca), Primăria Husasău de Tinca şi SC Brijana Com (firma comunei Bunteşti).

Restul sancţiunilor s-au dat în comune unde inspectorii sanitari au depistat probleme flagrante, adică acolo unde apa conţine "ingrediente" periculoase, şi anume în Copăcel, Batăr, Tărcaia, Ciumeghiu, Şoimi, Tăuteu, Paleu, Căbeşti, Borod, Holod, Căpâlna, Roşia, Cărpinet, Sălard, Sâniob, Abram, Abrămuţ, Bratca.

Ca la oraş

Dintre cele 101 reţele monitorizate în judeţ (unele comune au reţele distincte în satele aparţinătoare), DSP a depistat depăşiri ale unor substanţe chimice sau bacterii în 56 de unităţi administrativ-teritoriale, toate din mediul rural, semn că măcar în oraşele din Bihor curge o apă bună. Cu două excepţii: Aleşd şi Valea lui Mihai, care nici măcar nu sunt monitorizate!

La Aleşd au fost identificate probleme grave în 2018, când s-a constatat că apa nu era clorinată într-un rezervor de înmagazinare, aşa cum trebuie, ci pe reţea, o procedură insuficientă pentru a asigura distrugerea bacteriilor. Între timp, Primăria a demarat reabilitarea reţelei de alimentare, iar pe durata lucrărilor nu a mai contractat DSP pentru monitorizare. "Facem analize periodic, cel mai recent chiar luna trecută. Însă până când se finalizează lucrările la reţele, probleme mai pot apărea", spune Bordas Karoly, directorul Salubri Aleşd, firma care distribuie apa în oraş şi în satul Pădurea Neagră.

La Valea lui Mihai, DSP a sistat în 2018 furnizarea apei potabile din cauza unor depăşiri nepermise, iar de atunci, chiar dacă a reluat alimentarea oraşului, firma Apă Canal Nord-Vest nu a mai chemat inspectorii sanitari să verifice calitatea apei.

Conţinut "greu"

Cele mai puţin grave probleme au fost găsite în comunele Cetariu, Husasău de Tinca, Drăgăneşti, Tăuteu, Balc, Cherechiu, unde apa are un conţinut ridicat de fier sau mangan. Uneori, prezenţa acestora poate fi identificată chiar şi vizual, apa având culoarea roşiatică. Ingerarea lor nu este asociată cu efecte negative directe asupra sănătăţii, dar un consum excesiv de fier este asimilat mai greu de organism.

Mai nocivă este apa din Sălard şi cea din satul Sânnicolau de Munte, aparţinând de oraşul Săcueni, unde DSP a găsit un conţinut ridicat de arsen, substanţă otrăvitoare. Metal greu, acesta trebuie evitat deoarece, consumat pe termen lung, poate declanşa cancere. Alte reţele de apă din Bihor au un conţinut ridicat de amoniac (în comuna Balc), sulfaţi (Borod şi Pomezeu) sau nitriţi (Paleu şi Husasău de Tinca).

În toate aceste cazuri, apa ar putea fi de calitate dacă ar fi tratată corespunzător sau dacă staţiile de alimentare ar avea filtrele necesare, dar pentru asemenea investiţii, primarii nu găsesc niciodată fonduri.

Apă cu "intruşi"

În alte 42 de reţele din judeţ, DSP Bihor a găsit diverse bacterii, iar în 24 dintre ele inclusiv E.coli. Este vorba de apa care ajunge la robinete în comune precum Cetariu, Curăţele, Lăzăreni, Roşia, Şimian, Cărpinet, Pietroasa, Pomezeu, Buduslău, Lunca, Holod, Bratca, Dobreşti.

Escherichia Coli este o bacterie care poate provoca infecţii intestinale, cu simptome precum diareea, febra şi durerile abdominale puternice. De regulă, infecţiile cu E.Coli sunt provocate tocmai de consumul de apă contaminată, bacteria ajungând în pânza freatică din cauza deversării dejecţiilor în sol. Ca s-o anihileze, furnizorii ar trebui să clorineze şi să filtreze apa, dar în multe comune aceste instalaţii fie lipsesc, fie nu funcţionează corect.

"Am rezolvat!"

La Pietroasa, de pildă, problema data de peste un deceniu, iar primarul spune că a rezolvat-o. "Am avut probleme, dar le-am remediat, am făcut o staţie de filtrare şi clorinare. Acum două luni am dat-o în funcţiune, am făcut şi analiza şi este în regulă", spune edilul Cornel Pîlea (foto).

Întrebat de ce ani la rând cetăţenii au avut apă contaminată, acesta a motivat că nu a avut bani de investiţii. Sătenii n-au ştiut ce apă beau şi nici n-au comentat, deoarece fiecare gospodărie plăteşte pentru apă doar 3 lei/lună, indiferent de consum, deoarece Primăria n-a montat apometre.

Şi alţi primari susţin că au îmbunătăţit calitatea apei. "Ce să vă spun, că până am venit eu la primărie, ani de zile nu s-a făcut nimic? Acum avem staţie de filtrare şi bazine de captare noi", zice edilul din Bratca, Alexandru Gaboraş.

Dacă primarii şi-au făcut sau nu treaba în ce priveşte alimentarea cu apă, o vor arăta analizele DSP din acest an. Şi, poate, în parte, şi rezultatele de la alegerile locale...

SECRETUL CAO
Un model de urmat

Aproape fără excepţie, comunele care au reţelele de apă conforme sunt deservite de Compania de Apă Oradea, distribuitor în municipiul reşedinţă de judeţ, în Beiuş şi în comunele Sânmartin, Tinca, Sântandrei, Nojorid, Oşorhei, Girişu de Criş, Hidişel, Drăgeşti, Ceica, Paleu, Tileagd, Vârciorog, Olcea, Ineu, Copăcel şi Lăzăreni.

Explicaţia  e simplă. "Apa potabilă livrată de CAO în toată aria de operare este sigură deoarece e tratată avansat (pretratare, decantare, filtrare) şi dezinfectată prin clorinare. Acest procedeu este utilizat cu succes la scară globală şi asigură eliminarea microorganismelor", spune purtătorul de cuvânt al Companiei, Alin Sas (foto).

CAO are şi laboratoare în care se stabileşte doza de clor necesară pentru fiecare staţie de tratare în parte, în funcţie de caracteristicile apei. Sistemul e automatizat, aşa că orice nivel neconform este semnalat prin alarmă acustică şi optică, iar apoi, tot automat, este activat un sistem de neutralizare a clorului.

UPDATE

Reţeaua de apă potabilă din comuna Vadu Crişului a fost cuprinsă pe lista neregulilor depistate de DSP Bihor, însă primarul Dorel Cosma arată că este vorba de o greşeală.

Edilul a transmis BIHOREANULUI buletinele de analize făcute de DSP Bihor din 2019 până în prezent în comună, care confirmă că nu au fost depistate probleme în apa din aceste sate. "Nu avem nici nitriţi, nitraţi, cu atât mai puţin E.Coli", a declarat primarul pentru BIHOREANUL.

Cosma a cerut lămuriri şi de la DSP Bihor, pentru a afla de ce Vadu Crişului este pe lista neregulilor, însă nu a primit o explicaţie.