Compania de Apă Oradea a trecut la săpăturile de primăvară. Începând de săptămâna trecută, echipe de muncitori caută prin cartiere hidranţii subterani acoperiţi de constructori cu ocazia lucrărilor de modernizare sau chiar de orădenii deranjaţi de ideea că, în cazul unui incendiu, pompierii le vor provoca deranj sub geam.
"Cele mai mari probleme le avem în zonele în care s-au făcut modernizări de străzi", spune directorul tehnic al CAO, Cristian Popa. Iar cum în Oradea se asfaltează peste 35 de străzi pe an, numărul hidranţilor "dispăruţi" e în continuă creştere!
Avarie cu efecte
Criza hidranţilor a ieşit la iveală la jumătatea lunii trecute. Locuitorii cartierului Grigorescu au înroşit telefoanele sunând la Compania de Apă Oradea (CAO) şi şi-au tocit degetele pentru a reclama prin aplicaţia Oradea City Report apa cafenie, de o consistenţă dubioasă, de la robinete.
Executanţii devierii reţelei care alimentează Băile Felix şi Băile 1 Mai au oprit apa 3 zile consecutiv, iar seara, la reluarea furnizării, aceasta a antrenat toate mizeriile de pe conducte. Timp de aproape 4 zile consumatorii racordaţi la reţea au băut doar apă îmbuteliată şi s-au spălat cum au putut.
Pentru a goli apa murdară din reţea, angajaţii CAO au deschis toţi hidranţii disponibili. "Din păcate, operaţiunea a decurs mai încet decât ne aşteptam. O bună parte dintre hidranţi nici nu au putut fi găsiţi, pentru că erau acoperiţi cu asfalt sau pietriş", spune directorul tehnic al CAO, Cristian Popa (foto). Practic, peste 40% din hidranţii subterani din cartierul Grigorescu erau inoperabili!
Căutătorii de apă
Odată cu încălzirea vremii, angajaţii CAO au ieşit la recunoaştere în teren, iar săptămâna trecută săpau deja după sursele de apă. "Numai în cartierul Grigorescu am descoperit că 60 din cei 142 de hidranţi subterani sunt acoperiţi, ceea ce este foarte mult", spune directorul tehnic.
Din aceştia n-a mai rămas nimic la suprafaţă. Înarmaţi cu aparate speciale de detectat apa, angajaţii CAO îi caută precum geniştii minele, ajutându-se de schiţele reţelelor. "Deşi la avizarea lucrărilor constructorii sunt informaţi cu privire la poziţia hidranţilor, mulţi nu ţin seama de marcaje şi îi acoperă până ce la nivelul solului nu se mai vede nimic", zice Popa.
Compania este decisă ca, după dezgroparea instalaţiilor, să ceară municipalităţii identificarea constructorilor care au lucrat în cartier, pentru a le trimite facturile pentru lucrările de recuperare. "Din păcate nu avem nicio relaţie contractuală cu aceste firme, ca să putem preveni acoperirea hidranţilor sau măcar să le putem apoi penaliza", spune directorul tehnic.
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, în cazul unui incendiu, scoaterea din uz a instalaţiilor poate îngreuna munca pompierilor, ridicând riscul pierderilor materiale sau de vieţi omeneşti. Normativele în vigoare spun că hidranţii trebuie marcaţi la sol astfel încât, în cazul unei intervenţii, pompierii să îi poată identifica rapid, pentru a se alimenta din reţea cu apă la o presiune de minimum 1,5 atmosfere. Iar de asta răspunde CAO...
Buni de plată...
Reprezentanţii Companiei de Apă sunt cu atât mai motivaţi să urgenteze lucrările cu cât, în cazul unor controale ale pompierilor, societatea este bună de plată. "Pe pompieri nu-i interesează cine a asfaltat deasupra, ci doar că noi trebuie să asigurăm funcţionalitatea hidranţilor", zice Popa. După finalizarea lucrărilor din Grigorescu, operatorul va verifica şi alte zone în care s-a lucrat la drumuri în ultimul an. Cum numai în Oradea sunt peste 2.200 de hidranţi, şansele ca o bună parte din ei să fie acoperiţi, iar operatorul de apă să rişte sancţiuni din partea pompierilor, sunt mari.
Numai luna trecută, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Crişana au făcut 144 de acţiuni de recunoaştere în judeţ pentru verificarea surselor de apă. "Când descoperim hidranţi defecţi, îngropaţi sau cărora le lipsesc indicatoarele de marcare, lăsăm ca măsură către CAO sau autorităţile locale care deţin reţelele să treacă la remedierea situaţiei", spune maiorul Camelia Roşca (foto), purtătorul de cuvânt al ISU Crişana.
Potrivit HG 537 din 2007, care sancţionează încălcarea normelor PSI, deţinătorii reţelelor riscă amenzi între 1.000 şi 2.500 lei în cazul neîndeplinirii măsurilor trasate, iar pompierii le aplică pe bandă rulantă. Preferabil să "ardă" amenzi decât să ajungă să vadă case arzând fără să poată face nimic...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.