Al treilea val: Mortalitatea a crescut în Bihor la aproape 15 decese la mia de locuitori. Tot mai mulți tineri infectați de Covid

Cu o lună în urmă, autorităţile voiau ca Spitalul Municipal din Oradea, care de un an tratează doar pacienţi Covid, să fie redeschis pentru toţi bolnavii, păstrând doar o parte din capacitate pentru cei infectaţi cu virusul. Dar, în loc să se atenueze, pandemia s-a agravat, iar numărul infectărilor se apropie de vârfurile din toamna anului trecut.

"În februarie eram optimistă, credeam că vom putea pleca liniştiţi în concedii. Acum cred că vom avea probleme până la sfârşitul anului, dacă ritmul se menţine", mărturiseşte şefa Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, dr. Daniela Rahotă.

Ce s-a schimbat în aşa scurt timp? Al treilea val al pandemiei loveşte peste aşteptări, înmulţind pacienţii de la Terapie Intensivă, în ciuda creşterii ratei de vaccinare. Specialiştii consultaţi de BIHOREANUL explică de ce, cât de pregătit e sistemul sanitar local să facă faţă şi care sunt şansele bolnavilor cronici la servicii medicale după un an care a rărit populaţia judeţului.

Cifre în creştere

Ungaria vecină a reintrat în carantină pe 8 martie. La începutul lunii, Slovacia cerea ajutor internaţional, inclusiv transferuri de bolnavi în alte ţări, pentru că spitalele îi sunt pline. Austria e în carantină, în mare parte şi Franţa, iar Italia va celebra Paştele, pentru al doilea an la rând, tot în carantină.

În Europa, noul val al pandemiei se manifestă violent, chiar dacă în România, unde restricţiile sunt blânde, nu pare. Şi, totuşi, cifrele cresc: de la începutul lunii februarie, când se înregistrau puţin peste 1.000 de noi infectări pe zi, săptămâna trecută media a depăşit 5.000/zi, iar secţiile de Terapie Intensivă s-au umplut, în două judeţe, Dolj şi Galaţi, murind pacienţi pentru care nu au mai existat locuri la ATI.

Criza nu avea cum să nu se resimtă şi în Bihor: miercurea trecută, după 12 luni în care a primit pacienţi la ATI din alte judeţe (Satu Mare, Cluj, Sălaj, Maramureş, Timiş şi Argeş), în Oradea mai exista doar un singur pat liber, fiind ocupate toate cele 34 existente la Municipal, cele 15 ţinute în rezervă la Judeţean şi 19 din cele 20 de la Pelican.

Suprasolicitarea ATI are loc în condiţii paradoxale: în timp ce astă-toamnă Municipalul avea 450 pacienţi Covid, la finele săptămânii trecute număra doar 252. Dar numărul deceselor a explodat: dacă în ultima zi a anului trecut Bihorul înregistrase 685 decese Covid, bilanţul a sărit vinerea trecută la 1.000. În nici trei luni cât într-o jumătate a anului trecut...

Capcanele testelor rapide

Explicaţiile pornesc de la testări şi comportamentul oamenilor. Unii, mai ales cu vârste între 20-50 de ani, recurg la teste rapide, dar nu toţi anunţă dacă rezultatele ies pozitive. "Rezultatele testelor antigenice din cabinete, ambulatorii, clinici private, centre rezidenţiale şi unităţi de învăţământ ne sunt anunţate, dar cele făcute pe cont propriu nu în toate cazurile", spune şefa DSP Bihor, dr. Daniela Rahotă (foto).

Potrivit acesteia, după testarea PCR (care se face după vechea metodologie, la persoane simptomatice care au avut contact direct cu persoane confirmate cu Covid, din grupe de risc, la internarea în spitale, la sosirea din ţări cu risc epidemiologic ridicat, la cerere etc), rezultatele pozitive sunt toate evidenţiate. În cazul testării rapide efectuate organizat, dacă rezultatul e pozitiv, persoana este luată în evidenţe, DSP îi emite decizie de izolare şi de carantină pentru contacţii direcţi, iar dacă nu necesită internare, medicii de familie îi monitorizează starea de sănătate. Dar, dacă rezultatul pozitiv nu e anunţat, cei infectaţi fie se izolează singuri şi se tratează "din auzite", fie continuă să circule, putându-i infecta şi pe alţii.

Cert e că, de când testele rapide au devenit disponibile şi pe internet, doar o mică parte a persoanelor diagnosticate provin din rândul celor care le-au folosit. Miercurea trecută, de pildă, din 177 noi infectări, 147 fuseseră descoperite prin PCR şi doar 30 cu teste rapide. Or, ar fi fost de aşteptat ca proporţiile să fie mai echilibrate, rostul testelor rapide fiind tocmai de a descoperi uşor infectările, pentru a ţine în frâu răspândirea virusului.

"Stau acasă"

"Oamenii se testează şi rămân acasă, la noi ajung mulţi abia când starea li se agravează, după 7-10 zile, cu saturaţie de oxigen sub 80%. Unii trebuie internaţi direct la ATI, nu pe secţii", confirmă directorul medical al Spitalului Municipal, dr. Ovidiu Burtă (foto). Rezultatul? Ocuparea integrală a paturilor ATI, dar şi mortalitatea în creştere, inclusiv la tineri: în ultimele două săptămâni au murit 6 bihoreni sub 45 de ani, ce-i drept, toţi având şi alte boli asociate. "Un bărbat de 35 de ani avea 140 kg şi era diabetic, dar dacă nu ar fi avut Covid sau infecţia era tratată la timp, rămânea în viaţă", spune dr. Burtă.

O orădeancă de 30 de ani a decedat joia trecută după ce a stat acasă 7 zile fără tratament, ajungând la UPU cu o saturaţie de doar 41%, de unde a fost trimisă la Municipal direct pe ATI. După ce cazul a devenit public, s-a aflat că, în carantină fiind după ce soţul i-a fost confirmat cu Covid, n-a reuşit să-şi contacteze medicul de familie, apelând la Urgenţe când aproape şi-a pierdut conştienţa.

"Practic, nu mai avem în spital forme uşoare, ci grave şi severe", spune și directorul de îngrijiri al unității, asistentul principal Călin Iulian Barabas. Majoritatea au nevoie de oxigenoterapie, fie noninvazivă, prin măşti CPAP dacă forma bolii e medie, fie prin intubare dacă e severă. Oxigenoterapia este vitală, explică Barabas, făcând o comparaţie plastică: "Închipuiţi-vă plămânii ca pe nişte ciorchini, boabele fiind alveolele pulmonare. La bolnavii Covid, aceste "boabe" se stafidesc şi nu mai asigură schimbul de gaze, producându-se hipoxia şi afectarea altor organe. Prin administrarea de oxigen vizăm însănătoşirea "boabelor", adică a alveolelor".

Contagiozitate crescută

Noul val de îmbolnăviri are şi alte cauze, una importantă fiind ignorarea regulilor sanitare. "În Bihor, cu mici excepţii, oamenii poartă masca de protecţie, dar au o mobilitate foarte mare. Infectările ar fi reduse cu restricţii suplimentare pentru spaţiile aglomerate, dar acestea nu sunt populare. Oricum, anchetele epidemiologice arată că multe infectări se produc în familii, în cercurile de prieteni, după întâlniri neprotejate, şi în mijloace de transport", spune directoarea DSP Bihor.

O altă explicaţie este, cum era de aşteptat, răspândirea noilor mutaţii ale virusului, popular denumite tulpina britanică, sud-africană etc, dar care cel mai adesea nu au nicio legătură cu călătoriile. Miercurea trecută, în Bihor erau confirmate, după analize făcute la Institutul Cantacuzino, 5 infectări cu tulpina britanică, spune dr. Daniela Rahotă, la o persoană venită din Anglia şi la 4 care nu călătoriseră şi nu avuseseră contacte cu persoane care au călătorit: un medic din Aleşd, un cuplu din Marghita şi o orădeancă. Vineri, tulpina britanică a fost confirmată la alţi 4 bihoreni care nu au călătorit. Concluzia e clară: noile mutaţii s-au răspândit intra-comunitar şi, fiind mai contagioase, produc mai multe îmbolnăviri.

Redeschidere amânată

Recrudescenţa pandemică a amânat un plan de reorganizare a Spitalului Municipal avizat de Consiliul de Administraţie al unităţii pe 25 februarie, dar pe care DSP nu l-a aprobat din cauza înmulţirii infectărilor. Planul prevedea reîntoarcerea la Municipal a secţiilor transferate la Spitalul Judeţean (Chirurgia şi Ortopedia pediatrică) şi la Spitalul Militar (Chirurgia oncologică, Endocrinologia, Recuperarea medicală şi ambulatoriul).

"Voiam ca doar o parte din spital să rămână pentru patologia Covid, cu circuit separat, iar restul să fie pentru bolnavii cronici, care au de suferit pentru că au acces redus la servicii", spune managerul Laurenţiu Chiană (foto), exemplificând: "Centrul Oncologic funcţionează normal, ca înainte de pandemie, dar Chirurgia oncologică nu. Înainte de pandemie se făceau 6-8 intervenţii pe zi, acum doar 1-2".

Totodată, proiectul prevedea că Municipalul va asigura şi terapie de recuperare post-Covid. "Vrem să instalăm o cameră hiperbară, care deja este achiziţionată la Spitalul Judeţean, şi să dedicăm echipe multidisciplinare, cu specialişti în pneumologie, cardiologie, neurologie, pentru recuperarea celor cu sechele după ce au trecut prin infecţie", spune Chiană.

"Planul este foarte bun, dar momentan, având în vedere situaţia epidemiologică, nu poate fi pus în aplicare", spune şefa DSP. Asta, deşi situaţia bolnavilor cronici este îngrijorătoare...

Cerc vicios

Potrivit unei analize a stării de sănătate a populaţiei judeţului realizate chiar de DSP, anul trecut mortalitatea a crescut în Bihor la 14,25 decese la mia de locuitori (de la 12,11 în 2019), înregistrându-se 8.767 decese (pe când în 2019 au fost 7.459), cele mai multe cauzate de bolile cardiovasculare (4.815 anul trecut, 4.143 în urmă cu doi ani).

În schimb, numărul noilor bolnavi diagnosticaţi a scăzut semnificativ: anul trecut au fost descoperite doar 2.291 noi cazuri oncologice (în 2019 au fost 2.491), abia 63 cancere de col uterin (în 2019 au fost 114), 124 afecţiuni TBC (înainte cu un an fuseseră descoperite 193) şi doar 2.017 cazuri de diabet zaharat (în 2019 au fost diagnosticate 3.031).

Concluzia e inevitabilă: în 2020, oamenii nu s-au putut "căuta" de boli pentru că nu au avut acces la spitale, nevoite să-şi restricţioneze activitatea pentru a evita transformarea în focare. Judeţeanul, de pildă, spune directorul medical, dr. Lucia Daina (foto), a funcţionat doar la 50% din capacitate, iar celelalte spitale din judeţ, orăşeneşti şi municipale, la 25-40%, ceea ce a redus şi activitatea de diagnosticare, şi pe cea de tratare a bolnavilor cronici.

Un cerc vicios din care, cred medicii, nu vom ieşi decât după ce criza Covid va fi domolită, cine ştie când...

VACCINAREA ESTE BUNĂ
Efectele imunizării

Până vinerea trecută, în Bihor au fost imunizate prin vaccinare completă, cu ambele doze de ser anti-Covid, 22.640 persoane, iar cu o primă doză 71.029 persoane, fără a se înregistra nicio reacţie adversă majoră, cum ar fi şocurile anafilactice sau trombozele, iar medicii recunosc beneficiile vaccinării chiar şi prin propria experienţă.

Până în prezent, după vaccinare s-au infectat doar doi doctori ai Spitalului Municipal din Marghita, un chirurg şi un internist, dar niciunul dintre ei nu a dezvoltat simptome ale bolii. "Cel mai probabil, în lipsa vaccinării s-ar fi îmbolnăvit", spune managerul unităţii, Bradacs Aliz.

În schimb, alte cinci persoane din Bihor s-au reinfectat anul acesta după ce au fost confirmate prima oară cu Covid anul trecut, trei dintre acestea fiind asimptomatice, iar două cu manifestări uşoare.

MAI "DUCE" MUNICIPALUL?
Între suprasolicitare şi fake-uri

Spitalul Municipal poate asigura în continuare tratarea pacienţilor Covid, susţine conducerea unităţii, chiar dacă personalul a fost afectat de infectări (aproape o treime) şi epuizare (38% dintre medici şi asistente suferind diverse forme de burn-out), iar echipamentele şi instalaţiile suprasolicitate (în februarie, un control ISU atestând, însă, că nu prezintă riscuri de incendii).

Municipalul orădean este cel mai mare spital anti-Covid monobloc din ţară şi singurul care are instalaţii de oxigen la toate paturile, după ce astă-toamnă au fost montate rezervoare uriaşe (totalizând 32.000 metri cubi) atât pentru clădirea din Rogerius, cât şi pentru cele din strada Izvorului şi de pe Republicii.

De asemenea, până acum niciun pacient nu a fost lăsat fără medicaţie. Chiar dacă joia trecută senatorul PSD Bihor Florian Bodog, fost ministru al Sănătăţii, susţinea pe Facebook că unitatea este în criză de Remdesivir (antiviral) şi Tocilizumab (imunosupresor), directorul medical îl contrazice. "Folosim toate medicamentele din protocoalele existente la nivel mondial: antivirale (Favipiravir, Remdesivir, Dexametazonă), anticoagulante (Clexane, Fraxiparine, Fragmin), antiblocante ale aşa-numitei furtuni de citokine (Tocilizumab, Anakinra, Interleukina 6), antibiotice, hepatoprotectoare", spune dr. Burtă.

"Au existat uneori sincope de aprovizionare cu Remdesivir, care vine prin Uniunea Europeană, dar niciun pacient n-a rămas fără medicamente, din simplul motiv că în asemenea situaţii se fac transferuri între spitale. Noi, de pildă, împrumutăm de la Judeţean şi de la Pelican", declară managerul Laurenţiu Chiană.