URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 28 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Şefii Consiliului Judeţean al Elevilor i-au pus pe candidaţii la Primăria Oradea să se angajeze că vor da burse elevilor, aşa cum cerea un ordin al Ministerului Educaţiei de prin 2011. Culmea este că cei mai mulţi dintre viitorii primari a făcut primul exerciţiu în funcţie şi au semnat ca atare... Dar de ce trebuie Oradea să le dea elevilor bani? Ce câştigă oraşul din asta? Oricum elevii buni pleacă la facultate în alte oraşe, mulţi tineri o şterg din ţară cu prima ocazie...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Rezultatele alegerilor locale în Bihor și Oradea depășesc orice așteptări. Și cele mai pesimiste, ale învinșilor, și cele optimiste, ale învingătorilor. PNL va avea majoritatea absolută, de două treimi, în Consiliul Local Oradea, și una confortabilă în Consiliul Județean, scor la care nu îndrăzneau decât să viseze liderii PNL-ului, după experiența nefericită trăită acum 4 ani la Județ.
Zic şi eu
Adrian Cris
Doi oameni şi-au îngropat partidele, duminica asta, cu ocazia alegerilor locale, în Bihor. Unul e vechi-vechi, Ioan Mang, sultan la PSD Bihor, celălalt, Silviu Dehelean, se pretinde nou-nouţ... S-ar cuveni, dacă ar avea bun simţ, să plece din fruntea PSD Bihor şi a USR Bihor, pe româneşte spus să-şi prezinte demisiile şi să lase locul altor colegi, mai ştii?, mai vrednici.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
În curând, numărul oamenilor care vorbesc va bate numărul celor care ascultă, iar într-un final târziu al umanității, numărul celor care nu vor avea nimic de spus va fi tot mai aproape de zero. Trăim vremuri în care aproape nimeni nu mai ascultă ce are de spus altcineva, cel mult tace până când celălalt se oprește din vorbit, pentru ca apoi să-și dea drumul la gură.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre obligativitatea purtării măştii de protecţie de către copii în şcoli?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele ma frecvente sunt meningita leptospirotică (manifestată prin dureri de cap, fotofobie, redoare a muşchilor cefei, simptome care se remit de cele mai multe ori), sindromul hepatorenal (cu icter şi mărire în volum a ficatului, cu posibilitate de evoluţie spre forme severe), manifestări hemoragice limitate (la nivelul gingiilor, conjunctivelor, mucoasei nazale etc.) sau grave (hemoragii digestive majore) şi insuficienţa renală.
29 Octombrie 2018, 10:26

After "After School": Ce soluţii găsesc şcolile din Oradea pentru a-i ţine în continuare pe copii la şcoală

After 'After School': Ce soluţii găsesc şcolile din Oradea pentru a-i ţine în continuare pe copii la şcoală ÎNTÂI, O PAUZĂ! Programul "Şcoală după şcoală", care va fi introdus din luna noiembrie în majoritatea şcolilor orădene, prevede reguli clare. De pildă, după terminarea orelor, băncile vor rămâne goale, deoarece copiii vor trebui să aibă obligatoriu o pauză de o oră şi jumătate, pentru a mânca şi a se recrea
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Nu bine a început anul şcolar, că elevii din ciclul primar au aflat că vor sta mai puţin la şcoală. Spre disperarea părinţilor...

Programul "After School", în cadrul căruia copiii rămâneau la şcoală după încheierea orelor, pentru a-şi face temele cu învăţătorii, a devenit ilegal odată cu apariţia Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar. Nemulţumiţi că Ministerul Educaţiei "strică" un sistem pe care îl considerau echitabil, părinţii şi profesorii deopotrivă caută soluţii. Unele şcoli orădene au decis că lecţiile se vor ţine în continuare, dar doar dacă părinţii vor da banii şcolii, nu învăţătoarelor. Alţi dascăli încearcă să "ocolească" Codul, ţinând lecţiile cu elevii în afara şcolilor!

Dezbatere simulată

Publicat în Monitorul Oficial din 4 octombrie, Ordinul nr. 4.831 al Ministerului Educaţiei Naţionale privind aprobarea Codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar era necesar şi aşteptat, tocmai pentru că nu exista o reglementare care să sancţioneze derapajele dascălilor. Din decembrie 2016, Codul a zăcut în dezbatere publică pe site-ul Ministerului, dar fără să fie cu adevărat promovat printre cei vizaţi: profesori, părinţi şi elevi.

Imediat după publicare, însă, unele învăţătoare din Oradea i-au anunţat pe părinţi că nu vor mai putea să-şi lase copiii la şcoală până la ora 16, aşa cum erau obişnuiţi. Asta pentru că articolul 5 al Codului prevede că profesorilor le sunt interzise meditaţiile contra cost cu propriii elevi, iar articolul 9 că personalul didactic nu poate "să folosească baza materială din spaţiile de învăţământ, în vederea obţinerii de beneficii materiale personale, direct sau indirect". Încălcarea acestor prevederi poate să-i aducă unui cadru didactic de la avertismente la diminuări de salarii sau chiar desfacerea contractului de muncă.

Cele două articole conduc, practic, la eliminarea "After School", un program privat care funcţiona în majoritatea şcolilor orădene şi care presupunea că, după terminarea orelor, copiii din clasele primare rămâneau încă 3-4 ore în săli, alături de învăţătoare, şi făceau teme ori aprofundări ale lecţiilor, ba mai şi luau o masă caldă de prânz. Pentru partea didactică, părinţii plăteau zilnic între 10 şi 30 lei învăţătoarelor înregistrate ca persoane fizice autorizate.

Public vs. Privat

Programul "After School" a apărut la cererea părinţilor care nu au cum să-şi ia copiii de la şcoală la ora 12. Aceştia au preferat să plătească câteva sute de lei pe lună, iar la ora 16, când ies de la serviciu, să se poată relaxa cu copiii ori să-i ducă la joacă sau sport, fără grija temelor.

Chiar dacă legislaţia românească nici nu cuprinde sintagma "after school", aceste înţelegeri erau bine cunoscute de directorii şcolilor şi de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, ba chiar erau avizate, ca parte a programului "Şcoală după şcoală" (SDS), introdus, tot printr-un ordin al Ministerului, în 2011, pentru pregătirea suplimentară a elevilor şi, cu prioritate, a celor aparţinând grupurilor defavorizate. În realitate, însă, în şcolile orădene, SDS se desfăşura numai pe hârtie, profitându-se de articolul din metodologie care prevede că unităţile de învăţământ care implementează SDS pot organiza activităţi similare, în regim privat. Adică "After School"...

Diferenţele între cele două programe sunt clare. La "After School", părintele are o înţelegere directă cu învăţătoarea, pe care o plăteşte, în timp ce la SDS regulile le face şcoala, iar orele suplimentare pot fi ţinute de orice dascăl, care astfel îşi completează norma didactică.

Dascăl sau afacerist?

Înţelegerile cu părinţii le-au adus critici învăţătoarelor, pe care adesea colegii lor profesori le acuzau că se îmbogăţesc printr-o practică la limita legii. Un calcul simplu arată că, la un tarif de 20 lei pe zi, o învăţătoare aduna, de la 20 de copii, 8.000 lei pe lună, din care doar o mică parte o reprezentau impozitele şi chiria de 100 lei datorată Primăriei, pentru clasă. "Până la ora 12 era învăţătoare, iar apoi se transforma în agent economic. E nefiresc", acuză un profesor orădean.

Pe de altă parte, însă, părinţii spun că nu se simţeau defel jecmăniţi. "Plăteam 10 lei pe zi şi eram mulţumit, ştiam că fiica mea îşi face temele, dar nu numai. Cel puţin o dată pe săptămână, învăţătoarea îi ducea la expoziţii sau alte evenimente", zice tatăl unei copile de la Şcoala Gimnazială Nicolae Bălcescu. La rândul lor, învăţătoarele se apără spunând că au muncit pentru banii primiţi.

Pe bani mai puţini

Gheorghe Troie, directorul Şcolii Bălcescu din OradeaApariţia Codului de etică obligă, însă, la schimbarea obiceiului. Inspectorul şcolar general Alin Novac Iuhas i-a sfătuit pe directorii şcolilor să adopte programul SDS, aşa cum prevede metodologia, sfat care pare că va fi ascultat. "Încercăm implementarea programului «Şcoală după şcoală», în colaborare cu asociaţia părinţilor. Încă facem calcule", spune Gheorghe Troie (foto), directorul Şcolii Bălcescu.

Calculele vizează, fireşte, banii. Conform metodologiei, SDS poate fi implementat cu bani de la bugetul de stat, bugetul local ori cu susţinerea părinţilor, dar este lesne de înţeles că, în realitate, doar părinţii vor fi puşi la plată. După ce va şti câţi copii vor rămâne la şcoală după ore, Troie va stabili necesarul de cadre didactice. Unele învăţătoare deja au refuzat să se implice în SDS, iar locul lor va fi luat de profesori din şcoală. "Nu mai vor să participe, pentru că vor fi remunerate la plata cu ora. Un cadru didactic cu 15 ani vechime şi gradul I ar primi cam 2.000 lei". Sumă considerată prea mică de unele învăţătoare...

În schimb, pe părinţi ar urma să-i coste ceva mai puţin. Estimările făcute la aceeaşi şcoală arată că fiecare părinte va plăti lunar în jur de 150 lei, faţă de 200 lei, cât plăteau până acum.

Unii da, alţii ba

directorul Școlii Dacia din Oradea, Florian HavaLa fel se va întâmpla la Liceul Onisifor Ghibu şi la Şcoala Dacia. "Am decis să continuăm cu «Şcoală după Şcoală», chiar dacă nu toate învăţătoarele au fost de acord", zice directorul Florian Hava (foto). Părinţii vor continua să plătească la fel ca până acum, adică între 10 şi 12 lei pe zi. Chiar şi aşa, un grup de părinţi de la această şcoală păreau decişi să conteste în instanţă Codul de etică şi chiar au discutat cu o avocată în acest sens. Până la urmă, însă, s-au răzgândit.

În schimb, la Şcoala Gimnazială nr. 16 din Rogerius, Consiliul de Administraţie a decis să renunţe la orice cursuri suplimentare. "Colegii mei nu sunt de acord, iar numărul părinţilor care solicită este destul de mic, circa 20", spune directorul Mircea Gârba.

Metode alternative

BIHOREANUL a aflat că unele învăţătoare încearcă să ocolească Codul de etică şi vor să ţină orele suplimentare în afara şcolii. Până la finalul săptămânii trecute, patru din cele nouă săli din Orăşelul Copiilor au fost închiriate pentru programul "After School", la preţul de 2.400 lei pe lună. "Sala este închiriată pe numele unui părinte, iar noi vom plăti chiria şi, desigur, învăţătoarea", zice tatăl unui elev chiar de la Şcoala 16. Dezavantajul se va simţi, fireşte, în buzunarele părinţilor. "Am fost de acord, pentru că alte soluţii nu avem, dacă oficialii au dat totul peste cap", mai spune tăticul.

Alte învăţătoare s-au dus la singurul centru "After School" privat din Oradea, Respiro, înfiinţat în toamna anului trecut, unde orice părinte poate să-şi lase copilul în grija unei profesoare de limba română, plătind 24 lei pe zi. În ultimele două săptămâni, centrul a devenit tot mai căutat. "Ne gândim să ne extindem. Acum avem în jur de 30 de copii, dar am primit mai multe solicitări. De exemplu, acum discut cu un cadru didactic care vrea să vină cu tot cu 24 de copii", spune Andrei Pop, preşedintele Asociaţiei Respiro.

Aşadar, soluţii se găsesc. Totul ţine de creativitate...


MODIFICAŢI CODUL!
Petiţie online şi intervenţie în Parlament

În timp ce şcolile reconfigurează programul, părinţii speră că Ministerul Educaţiei va schimba Codul de etică. Până sâmbăta trecută, 828 de oameni, majoritatea din Oradea, au semnat o petiţie online prin care i-au cerut ministrului Rovana Plumb să permită cadrelor didactice cu PFA să ofere meditaţii propriilor elevi şi să folosească baza materială a şcolilor, justificând tocmai prin taxele pe care dascălii le plătesc.

Şeful IŞJ Bihor, Alin Novac IuhasŞeful IŞJ Bihor, Alin Novac Iuhas (foto), crede că semnatarii petiţiei nu sunt bine informaţi. "Poate că nu a fost eficientă comunicarea, dar orice şcoală poate implementa programul «Şcoală după şcoală», fără restricţii. În unele şcoli din mediul rural, precum Roşia, Tărian sau Sântandrei, chiar primăriile finanţează acest program".

De asemenea, deputatul PNL Florica Cherecheş a cerut modificarea Codului de etică. "Este incredibil cum o asemenea măsură poate fi luată în timpul anului şcolar, neglijând interesul superior al copilului, fără consultarea părinţilor şi a cadrelor didactice, care acum sunt în căutare disperată de soluţii alternative", a spus Cherecheş, în plenul Camerei Deputaţilor.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
doar in interesul banului
ooooTroie....mai lucreaza tot asa rar o ora zece nu...lasati tineri sa conduca scoala nu varstnici...seful de sus de ce il mai lasa sa se prefaca ca conduce scoala in tip comunist
Postat 02 Noiembrie 2018, 20:19 de firtatraian
ultimii directori comunisti
astia conduc scolile noastre...bine ca am scapat de Troie...nu a facut nimic pt scoala asta in afara de indiferenta si pt ore si pt scoala
Postat 02 Noiembrie 2018, 20:08 de omulet545
sa-si faca orele
domul troie sa isi faca orele ca la clasa copilului mai rar trece...ca dupa bani stia aplica lege mai putin o aplica si ca angajat sa isi tina orele.
Postat 02 Noiembrie 2018, 17:25 de onuta
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1874 RON
  • 1 EUR = 4.875 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON