Frigul a lovit pomii când erau mai sensibili. Florile au îngheţat pe ramuri peste noapte, înainte să dea rod. Confruntaţi cu năpasta, fermierii vorbesc deja despre o creştere inevitabilă a preţurilor.
"Îngheţul a afectat nu doar Bihorul, ci toată zona şi multe alte ţări din Europa. Pierderile produse de frig vor face ca multe feluri de fructe să ajungă şi cu 30% mai scumpe decât anul trecut", se teme un fermier.
Două ture de îngheţ
Natura a luat-o razna! După o iarnă atipică, cu variaţii de temperatură de peste 10℃ între zi şi noapte şi un început de martie călduros, care a făcut ca pomii fructiferi să dea floare, ultimele trei săptămâni au fost marcate de două valuri succesive de frig. Cele trei nopţi consecutive cu temperaturi negative din martie, urmate de alte trei nopţi de îngheţ în prima săptămână din aprilie, au afectat grav recoltele de fructe din acest an.
"În martie au fost peste zi temperaturi şi de 15℃, iar pomii au început să dea floare. Au «pornit» piersicii, caişii şi cireşii de mai, care înfloresc primii. Apoi au venit brusc temperaturi şi de -7℃, şi au îngheţat florile. În prima săptămână din aprilie a venit al doilea val de frig. Trei nopţi la rând a fost -4℃ cu vânt rece", explică Béres Tibor, pomicultor din Sântimreu.
"Probleme mari"
Bărbatul, care deţine un hectar şi jumătate de livadă, cultivat mai ales cu piersici, se aşteaptă la pierderi de peste 50% după îngheţurile din martie. "Cât a distrus al doilea val de îngheţ o să văd în zilele următoare", zice el.
Pomicultorul e îngrijorat că va încheia anul pe pierdere. "Cheltuielile sunt aceleaşi, pentru că răritul piersicilor, ca să se facă fructele, se face manual, cu oameni care trebuie plătiţi, iar tratamentele, care se scumpesc în fiecare an cu 10% - 20%, trebuie să le aplici, indiferent că o să ai o recoltă bună sau înjumătăţită", spune Tibor.
Bărbatul îşi vede afacerea ameninţată: "Anul trecut, îngheţul a redus recolta la jumătate, anul ăsta va fi şi mai rău, dacă continuă la fel şi anul viitor voi avea probleme mari...".
Pierderi de 400.000 lei
Valurile succesive de frig au afectat pomii înfloriţi în tot judeţul. "La mine, pierderea la piersici şi caişi va ajunge şi la 90%, iar la cireşii timpurii la 50%", apreciază Attila Vasadi (foto), pomicultor din Săcueni.
Omul are 30 de hectare cu mai multe soiuri de pomi şi se aşteaptă la un an cât se poate de prost: "La meri, peri şi pruni, care înfloresc mai târziu, nu sunt aşa mari probleme, dar la piersici, caise şi cireşe, mă aştept anul acesta la o pierdere de vreo 400.000 lei". Attila afirmă că îngheţul a afectat toată zona de graniţă. "Piersicul este specific Câmpiei de Vest până jos în Timiş, la Cenad. Şi fermierii de acolo se plâng de îngheţ".
Fiind la al doilea an pe pierdere, Attila ia serios în calcul varianta reprofilării. "Probabil n-o să mai risc cu speciile caracteristice zonei, sensibile la frig, şi o să schimb cu meri, peri şi pruni. Pe graniţă, vecinii din Ungaria au făcut deja trecerea pe măr", arată el.
Fără soluţii
Renunţarea la soiurile cu înflorire timpurie pare o decizie corectă, în condiţiile în care acestea sunt greu de protejat de îngheţurile târzii din aprilie. "Există sisteme care produc ceaţă şi asigură un strat protector, dar nu ştiu pe nimeni care să aibă aşa ceva în Bihor, pentru că sunt prea scumpe", spune şeful Direcţiei pentru Agricultură Bihor, Nicolae Hodişan (foto).
Varianta arhaică a focurilor aprinse în livezi pentru a ridica temperatura este pe cât de ineficientă, pe atât de ilegală, din cauza noilor norme de protecţia mediului. "Numai te consolezi că n-ai stat cu mâinile în sân în timp ce ţi se prăpădeşte recolta, dar de ajutat nu ajută", zice directorul.
Pomicultorii pot cere ajutor de la stat în baza unor documente cu privire la suprafaţa, cultura şi procentul de calamitare, dar şansele de a obţine despăgubiri sunt minime. "Ajutoarele se acordă doar dacă este afectat un areal foarte mare", explică Hodişan.
Culmea, nici măcar varianta asigurării recoltelor nu stă în picioare. "Asiguratorii încheie poliţă cu tine doar după ce fructul este legat şi pot estima producţia, ori aia înseamnă că e trecut de jumătatea lui aprilie sau chiar eşti în mai, când nu mai dă niciun îngheţ", spune un fermier.
A "îngheţat" agricultura...
Valurile succesive de frig au afectat, de fapt, întreaga agricultură. "Altădată, pe vremea asta semănatul porumbului era pe terminate. Acum, cu frigul ăsta, lucrările abia sunt la început", spune Nicolae Rugea (foto), şeful Oficiului Fitosanitar Bihor.
Vremea rece a oprit din creştere toate plantele cultivate în aer liber. "Căpşunul din câmp nici măcar nu a pornit în vegetaţie, de parcă ar fi tot iarnă", spune un fermier din Palota.
Iarna târzie ameninţă inclusiv profitabilitatea recoltelor de legume cultivate în spaţii închise. "Am acoperit peste noapte roşiile cu ziare şi tot le-a atins frigul. Multe au trebuit înlocuite", relatează un legumicultor din Roşiori.
Ca să îşi salveze plantele, fermierii îşi încălzesc solariile cu foc pe lemne sau cărbune, ceea ce le creşte costurile. "Toate plantele au rămas în urmă cu creşterea pentru că în ianuarie şi februarie n-a fost lumină suficientă. De frig le feresc cât pot. Până dă căldura, am costuri de 600 lei pe noapte cu încălzirea solariilor", spune Marcel Maxim, fermier din Satul Nou.
Vin scumpirile!
Pierderile provocate de îngheţ proprietarilor de livezi, scumpirea tratamentelor fitosanitare şi costurile cu încălzirea solariilor vor obliga fermierii la scumpirea fructelor, pentru a putea încheia pe profit. Cum valul de frig a afectat întreg continentul, este de aşteptat ca această creştere a preţurilor să nu fie stopată nici măcar de importuri. "La cum văd eu că stau lucrurile la producţiile afectate de îngheţ, preţurile vor fi mai mari cu 30% decât anul trecut. La cireşe preţul va urca de la 7-8 lei pe kilogram la 10-12 lei, la piersici de la 3 la 4-5 lei, iar la caise de la 5 la 7-8 lei", apreciază Attila Vasadi.
La fel socoteşte şi Marcel Maxim. "Anul acesta căpşunile vor fi cam la 15 lei kilogramul la prima recoltă. Apoi, pe măsură ce se încălzeşte şi apar cele din câmp, preţul va coborî şi va ajunge pe final de sezon la 5 lei", spune fermierul.
Rămâne de văzut dacă bihorenii îşi vor permite să dea atâţia bani pe un kilogram de fructe. În contextul crizei economice cauzate de cea sanitară, s-ar putea să le îngheţe mâna în drum spre portofel...
POMICULTURA POST-COMUNISTĂ
Bani pentru livezi cu... sediu
Potrivit evidenţelor Direcţiei pentru Agricultură Bihor, din totalul suprafeţei de 485.804 hectare de terenuri agricole, doar 5.147 hectare erau ocupate la începutul lunii aprilie de livezi. "Odată distruse livezile amenajate în comunism, în lipsa unei tradiţii la nivel de fermier, revitalizarea pomiculturii se desfăşoară lent", spune consultantul în afaceri Octavian Dan (foto).
Explicaţia e simplă. Investiţia la hectar pentru o livadă de meri se ridică la 45.000 euro şi poate urca la 80.000 euro în cazul uneia de cireşi. Îngheţurile, seceta, grindina şi arşiţa fac incertă recuperarea banilor.
O soluţie ar fi fondurile europene, finanţarea nerambursabilă alocată unui astfel de proiect putând ajunge şi la 1 milion de euro. "Din păcate, majoritatea banilor se dau mai curând pentru construirea de imobile şi achiziţia de utilaje decât pe înfiinţarea de plantaţii. Din cei de 258 milioane euro acordaţi în precedentul ciclu financiar, costurile cu pomii n-au fost nici de 10%", spune consultantul în afaceri.
La nivelul judeţului Bihor, 37 de beneficiari din zona metropolitană Oradea, dar şi din Gepiu, Pomezeu şi alte localităţi au atras până acum 27 milioane euro pentru înfiinţarea, modernizarea şi extinderea livezilor.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.