Virgil Blage, noul inspector şcolar general, şi-a trimis fata la liceu în Anglia: "Nu m-aş hazarda să spun că învăţământul bihorean este performant" (VIDEO)

Profesor cu o experienţă de 39 de ani la catedră, aproape toţi petrecuţi în Colegiul Economic "Partenie Cosma", şcoală pe care în ultimii opt ani a şi condus-o, profesorul Virgil Blage a devenit, la sfârşitul lunii mai, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor. 

Într-un interviu acordat BIHOREANULUI, primul de la instalarea sa în funcţie, inspectorul nu se fereşte să vorbească deschis despre neajunsurile educaţiei româneşti: elevi încărcaţi cu materie inutilă, profesori slab pregătiţi care aleargă doar după beneficii financiare şi care nu au o viziune eficientă asupra felului în care ar trebui să-i pregătească pe elevi... 

Blage recunoaşte că el însuşi, ca părinte, şi-a trimis copilul la studii în străinătate încă din liceu, tocmai din pricina acestor hibe. Dacă, prin prisma noii funcţii, va şi reuşi să schimbe ceva rămâne de văzut...

"Ora pe telefon nu e cea mai fericită situaţie"

- Cum au decurs orele de pregătire pentru elevii de clasa a VIII-a şi a XII-a, singurii care au revenit la şcoală? 

- Au decurs bine. La clasa a VIII-a au participat, face to face, în medie zilnică 2.271 de elevi, în online 2.085. La clasa a XII-a, participarea face to face la şcoală a fost, tot în medie zilnică, de 1.177 elevi, iar online 1.397. Cadre didactice am avut zilnic, în medie, 860, personal nedidactic şi didactic auxiliar 1.031. Am avut doi elevi care au înregistrat o temperatură mai mare de 37,3 grade. Nu am avut nici un caz de cadru didactic cu simptome, dar am avut şase colegi din personalul nedidactic. Nici unul din aceste cazuri nu a generat măsuri radicale. Au fost izolaţi la timp şi DSP ne-a comunicat că nu există niciun pericol.  

- Cum se vor desfăşura examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat? 

- La fiecare centru de examen avem termoscannere şi cadre medicale. Se va respecta distanţa de 2 metri între elevi şi în fiecare sală va fi un asistent supraveghetor. Evaluarea Naţională se va desfăşura în 125 de centre de examen, iar la Bacalaureat în 41. Reprezintă o noutate pentru toată lumea o asemenea dimensiune şi aceste condiţii. Avem emoţii, dar sunt constructive. 

- Cât de eficiente au fost lecţiile online pentru elevii din Bihor? Unii elevi spun că, de la distanţă, învăţarea a fost superficială...

- Cred că elevii de-a VIII-a şi a XII-a au fost mai motivaţi şi în cazul lor eficienţa a fost mai mare. Pentru celelalte clase, situaţia este diferită, de la elev la elev, de la profesor la profesor. Dacă vorbim de elevii din mediul rural, eficienţa a fost mică. Să desfăşori o oră online pe un telefon nu este cea mai fericită soluţie.

"Trebuie să ai şi dovezi"

- Materia semestrului II va trebui recuperată la toamnă?

- În unele cazuri probabil, dar nu putem judeca la modul general. Au fost şcoli unde s-a făcut şcoală online foarte serios. 

- Mediile încheiate la finalul acestui an şcolar reflectă cu adevărat cunoştinţele elevilor?

- Cu siguranţă, nu este cea mai obiectivă evaluare. Alta era când elevii erau în clasă.

- IŞJ a făcut verificări, să descoperiţi profesorii care nu au ţinut ore de la distanţă? Cum vor fi sancţionaţi?

- Profesorii au raportat directorilor zilnic, care apoi au trimis date săptămânal Inspectoratului Şcolar. Nu am încă informaţiile complete, am venit în Inspectorat abia pe 28 mai. Modalitate de sancţionare există. Fişele de autoevaluare, pe care profesorii le completează pentru acordarea calificativului anual, au prevederi care vizează activitatea de predare online. Evident, când completezi fişa respectivă, trebuie să ai şi dovezi. 

Lecţii la şcoală sau la cort?

- Anul şcolar s-a încheiat fără ca Guvernul să-şi fi onorat promisiunea de a cumpăra tablete pentru elevi. Câţi elevi din Bihor nu au putut participa la orele online?

- Nu eram încă inspector general când s-a făcut necesarul de tablete. Pot să vă spun însă că la Colegiul Economic am primit tabletele de la Primăria Oradea şi le-am distribuit. Pe timpul vacanţei urmează să fie returnate de elevi, pentru ca la toamnă să le împărţim iar. În mediul rural, sunt convins că au fost probleme. 

- Predecesorul dvs., Alin Novac Iuhas, anunţase un parteneriat cu Telekom, în baza căruia toţi elevii din Bihor urmau să primească cartele SIM cu internet. Le-au primit? 

- Deocamdată nu. Acest parteneriat cu Telekom este bun, dar utilizarea cartelelor presupune şi folosirea unei platforme anume. Deocamdată, nu avem o bază de date a şcolilor care le doresc, iar şcolile care deja lucrează pe alte platforme s-ar putea să nu le vrea.

- Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat că ia în calcul ca, din toamnă, elevii să stea în containere şi corturi. Credeţi că este o idee bună?

- Încă nu s-au concretizat discuţiile despre următorul an şcolar. Încerc să-mi imaginez cum ar funcţiona Colegiul Economic, care are aproximativ 1.200 de elevi, în condiţiile în care trebuie să păstrăm 10 elevi într-o clasă. Câte săli de clasă ne-ar trebui? S-ar putea folosi corturi, containere, dar dacă există o capacitate logistică.

- Este posibil ca şi din toamnă şcoala să se facă de la distanţă?

- Nu ştiu. Mi-aş dori să nu fie de la distanţă, dar să introducem o parte din discipline în online. 

Problemele şcolii româneşti

- În ultimele săptămâni, s-a discutat mult despre noua disciplină care se va introduce în şcoli, educaţia sanitară. O consideraţi oportună?

- De la o anumită vârstă da, dar nu la clasele mici. Începând de la 12-13 ani, e mai bine să se spună unor lucruri pe nume.

- Cunoaşteţi bine realitatea din educaţia românească. Care sunt principalele probleme ale şcolii?

- În sfârşit pot să le spun! Planurile cadru sunt nepotrivite. Nu mi se pare normal ca elevii din clasa a XI-a şi a XII-a să aibă 18 materii la care să înveţe. A doua problemă gravă: programele au mult balast, lucruri care nu sunt importante pentru elevi. O altă problemă este selecţia cadrelor. Ne place sau nu, persoanele care vin în învăţământ sunt tot mai puţin pregătite. Un alt lucru grav: multe şcoli se transformă în veritabile clinici, fiind populate doar de doctori, în timp ce calitatea învăţământului este în moarte clinică. Dacă numărul doctorilor s-ar transpune în creşterea calităţii actului educaţional, în promovabilitate, în prezenţa lor în peisajul economic, aş zice, dar aşa... 

- Profesorii fac doctoratul doar pentru bani?

- Da, pentru acel bonus care apare la salariu. Asta este realitatea. 

- Din aceste motive unii părinţi îşi trimit copiii la studii în străinătate încă din liceu?

- Da, şi vă dau chiar exemplul meu: la 16 ani, mi-am trimis fata în Anglia. La Babson College a făcut clasa a XI-a şi a XII-a, a urmat Universitatea din Bristol şi acum lucrează la Deutsche Bank. Aş fi trimis-o din clasa a VIII-a, dacă aş fi avut posibilităţi materiale. În clasa a X-a a câştigat o bursă şi a mers. M-a determinat faptul că aici şansele ei de a reuşi erau mult mai mici. Aceeaşi şansă am încercat să o ofer elevilor mei, le-am predat cursuri de economie aplicată după modelul englezesc, i-am încurajat să aplice la burse. La "Partenie Cosma" sunt cei mai mulţi elevi care au participat în mobilităţi. Trebuie să vezi lumea şi să o înţelegi. Alţi oameni din educaţie au fost pe-afară, au văzut, dar n-au înţeles nimic. Au văzut sistemul din Marea Britanie, considerat ca eficienţă al doilea din lume, dar noi în continuare avem 18 discipline în clasa a XII-a. Elevii se plictisesc la şcoală. Interesul lor ar putea fi focusat pe maximum 6 materii, din care două cu caracter vocaţional-artistic, restul de specialitate. 

Din brăţară, meseria a devenit cătuşă

- Chiar dacă adunarea unui fond al şcolii sau al clasei este interzisă, periodic apar semnale că încă sunt şcoli unde părinţilor li se cer bani, ba pentru săpun, ba pentru perdele. Nu se poate face educaţie fără bani de la părinţi?

- Mergeţi la "Partenie Cosma" şi vedeţi dacă se poate. Acolo, de când am ajuns eu director, nu s-a adunat un leu pentru nimic. Sigur, elevii au plătit ce au stricat, dar am interzis şi colectarea de bani pentru cadouri. Banii pe care i-am avut au fost din cota de impozit pe profit al cadrelor didactice şi câteva mărunte sponsorizări.  

- Aţi caracteriza învăţământul bihorean ca fiind performant? 

- Nu m-aş hazarda. Este decent. Sunt şcoli care sunt performante, dar mai sunt şi restul. 

- În Oradea, învăţământul profesional a fost încurajat intens şi de autorităţi, dar totuşi nu are un succes foarte mare. Ce e de făcut?

- Există handicapul unor idei preconcepute. Dacă până la Revoluţie, meseria era brăţară de aur, după a devenit cătuşă. Toată lumea a fugit de minunea asta, pentru că accesul la diplomuţe a fost tot mai facil şi nimeni n-a mai vrut să facă meserie. Însă lucrurile se schimbă radical. Dacă am face o analiză a tinerilor şomeri, cei mai mulţi şi cu perspectiva de a rămâne în şomaj cel mai mult timp sunt cei cu studii superioare, în timp ce aceia care urmează învăţământul profesional îşi găsesc cel mai repede de muncă. Începe lumea să înţeleagă asta. 

Avertisment pentru directori

- Sunteţi inspector şcolar general de mai puţin de o lună. Cum colaboraţi cu directorii de şcoli şi cu colegii din Inspectorat? 

- Surprinzător de bine. Cu toate că lumea mi-a zis că o să am parte de o primire ostilă, nu constat asta. Trebuie să le câştig încrederea, dar şi ei mie. 

- Pregătiţi schimbări la conducerea şcolilor? 

- Există două categorii de directori: care sunt cu numire până la sfârşitul acestui an şcolar (n.r. 31 august) şi sunt directori cu concurs, ca mine, cărora pe 9 ianuarie anul viitor le expiră mandatul. Principiul este să nu bulversezi învăţământul, să prelungeşti contractul până la concurs. Dar spun foarte ferm: dacă voi găsi directori care au comis abuzuri sau au abateri disciplinare, nu voi ezita să întrerup raporturile de muncă!

- Dar în Inspectorat faceţi schimbări?

- Doar acolo unde este necesar, unde sunt posturi vacante, inspectori la pensie sau care nu au o activitate eficientă. 

"Punem în practică politica Guvernului"

- Au fost voci care au spus că numirea dvs. acum nu a fost oportună, deoarece sunteţi un "outsider" al Inspectoratului Şcolar, recomandat de Ilie Bolojan. Ce le răspundeţi?

- Nu vreau să leg numele domnului primar de acest subiect, pentru simplul motiv că nu vreau să fie asociat cu eventualul meu eşec. Că sunt un outsider este adevărat, dar nu pentru sistemul de învăţământ. Le-aş răspunde celor care au zis că Inspectoratul e o pălărie prea mare pentru capul meu: pentru cap poate, dar pentru creier nu. 

- Atât dvs., cât şi inspectorul şcolar adjunct, Horea Abrudan, şi noua directoare a Casei Corpului Didactic, Mioara Ţigan, la rându-i numită recent în funcţie, proveniţi din rândurile PNL Bihor. Ar trebui legalizată politizarea în educaţie? 

- Da. Inspectoratul Şcolar este o instituţie subordonată Prefecturii, la rândul ei subordonată Guvernului. Noi aici punem în practică politica Guvernului în educaţie. 

- Veţi participa la concursul pentru şefia instituţiei, când îl va organiza Ministerul Educaţiei? 

- Da, şi sper ca să fie cât mai curând. Metodologia există şi, sincer, prefer să fie concursul cât mai repede, deoarece anul viitor voi fi cu un an înainte de pensie şi nu voi mai fi un candidat eligibil.