După ce din 2012 nu s-au mai alocat bani pentru investiţiile hidrotehnice din judeţul Bihor, chiar dacă sunt deschise mai multe şantiere, secretarul de stat din Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Pásztor Sándor a anunţat joi, într-o conferinţă de presă la Oradea, continuarea sau începerea mai multor lucrări din judeţ.
În ordinea priorităţilor
În ciuda faptului că în acest an bugetul naţional pentru lucrări pe ape este mai mic decât bugetul pe care îl avea la dispoziţie doar bazinul Crişuri în 2011, Pásztor a anunţat finanţarea pentru cinci proiecte mari ale judeţului.
Cum banii sunt limitaţi, secretarul de stat a făcut o listă a priorităţilor, "câştigată" fără doar şi poate de barajul de la Corbeşti, o lucrare începută în 2011 şi menită să ferească de inundaţii toate satele din zona Dobreşti, până la Holod. Din 2012, pe acest şantier nu s-a mai lucrat deloc, aşa că barajul a stagnat la înălţimea de 3 metri, peste care anul trecut viitura a trecut de trei ori. "La final, barajul trebuie să aibă 20 de metri înălţime şi să reţină 1,2 milioane metri cubi de apă", a declarat Pásztor.
De câteva săptămâni, pentru această lucrare s-a alocat 3 milioane de lei, printr-un program de dezvoltare europeană, aşa că lucrările s-au reluat, iar barajul are deja o înălţime de 9 metri. Întreg proiectul costă 19 milioane de lei, din care, în afara celor trei milioane, s-au mai alocat 8,5 milioane. Motivul pentru care, deşi ca şi regim de înălţime barajul este abia la jumătate, din suma proiectului s-a cheltuit mai bine de jumătate, este că, odată ce se înalţă barajul este mai îngust, deci mai ieftin.
Bani pentru "bombardament"
Al doilea şantier deschis din Bihor care a primit bani este cel de pe malul stâng al Crişului Repede, în centrul Oradiei, pe strada Independenţei. Lucrările nu sunt vitale pentru apărarea împotriva inundaţiilor, dar estetic sunt foarte necesare. "Pentru acest bombardament din centru au venit 1,7 milioane lei. Constructorul trebuie să se apuce de lucru în foarte scurt timp", a declarat Pásztor. În parte, aceşti bani acoperă lucrările deja făcute, deoarece până acum muncitorii firmei Repcon, care execută lucrarea, au prestat fără a încasa vreun leu, însă, a garantat Pásztor, banii ajung şi pentru continuarea lucrărilor.
Deoarece tot în zonă municipalitatea vrea să construiască o parcare subterană, lucrările de apă se vor relua în aval de platoul Independenţei, până când va demara şi şantierul municipalităţii.
Lucrări cu "deranj"
Al treilea proiect care s-a ales cu finanţare este unul pentru care documentaţia există din 2011, dar niciun alt pas n-a mai fost făcut: amenajarea pârâului Paris, care coboară prin zona Gheorghe Doja înspre Magheru şi se varsă în Crişul Repede la Podul Dacia. Problema este că, pe deal, acest pârâu colectează apa uzată din canalizările ilegale ale multor orădeni, reziduuri pe care, evident, le aduce în Criş.
Potrivit lui Pásztor, această lucrare, în valoare de 15 milioane de lei, a fost licitată de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi va fi finanţată cu bani europeni, prin Programul Operaţional Sectorial - Mediu.
Proiectul prevede amenajarea pârâului pe o porţiune de un kilometru, de la barajul Săldăbagiu în aval, şi întubarea pârâului pe o porţiune de 1,7 km, pe teritoriul Oradiei. Paralel cu aceste lucrări, Compania de Apă va reface sistemul de canalizări al orădenilor care locuiesc în zonă, astfel încât nimeni să nu-şi mai verse ilegal deşeurile în pârâu. "Va fi deranj, vom intra la oameni în grădini", a prevăzut Pásztor.
Leşu, o nereuşită
Secretarul de stat a găsit soluţii şi pentru proiecte noi de ape. Mai precis, tot cu bani europeni, a dat undă verde licitaţiei pentru amenajarea Văii Fânaţe, care curge din Paleu în Biharia, Tămăşeu şi apoi în râul Barcău. Finanţată tot pe POS Mediu, lucrarea va costa 26 de milioane de lei, bani ce vor fi cheltuiţi pentru reabilitarea a 17 kilometri de curs de apă şi 8 poduri.
În ultimul rând, Pásztor a anunţat alocarea, de la bugetul de stat, a sumei de 1,5 milioane lei pentru lucrări la Valea Nimăieşti din Beiuş, amenajată acum pe tronsonul din centrul oraşului. Banii vor fi folosiţi pentru continuarea lucrărilor în aval de cele executate deja.
Pásztor a precizat şi o nereuşită de-a sa: n-a găsit încă nicio soluţie de finanţare pentru Barajul Leşu, în care este reţinut doar un milion de metri cubi de apă, în loc de 30, cât este capacitatea construcţiei. "Încerc să formez un memorandum către fonduri externe, care să cuprindă 4-5 baraje din România. Leşu va fi pe locul 1 sau 2", a declarat Pásztor Sándor. Finanţarea cu bani europeni a lucrărilor la baraj nu este uşoară pentru că, a explicat demnitarul, barajul nu îndeplineşte câteva criterii esenţiale, precum amplasarea lucrării într-o localitate ori un număr mare de cetăţeni beneficiari ai lucrărilor. Cert este că, a spus Pásztor, dacă va găsi bani pentru lucrare, va obliga şi Consiliul Judeţean Bihor să amenajeze drumul care duce la Coada Lacului.
Secretarul de stat a mai spus că speră că şi la rectificarea bugetară din acest an să reuşească să mai redirecţioneze bani pentru lucrările bihorene, chiar dacă şansele nu sunt prea mari. Asta pentru că toate ministerele au primit sarcină clară să-şi reducă bugetele cu 10%, în contextul în care Guvernul vrea să reducă CAS-ul şi această pierdere trebuie acoperită.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.