Caz incredibil în comuna Tileagd, din județul Bihor: o familie înstăpânită de instanţe pe curtea unui bloc a pus lacăt pe porţi şi a încuiat uşa de intrare în clădire. Profitând că, după două decenii de procese, vecinii şi-au recâştigat doar suprafeţele de sub apartamente, nu şi dreptul de a traversa curtea, proprietarii acesteia le blochează accesul, obligându-i ori să spargă lacătele, ori să sară peste gard...
Cocoţată pe gard, bătrâna îşi desface tacticoasă scara şi coboară în stradă, spre amuzamentul consătenilor din birtul de vizavi, care filmează scena. "Aşa circulăm, că altminteri suntem sechestraţi în apartament", spune femeia. Iuliana Vancsa stă de o viaţă într-un apartament de la etajul clădirii, repartizat pe vremuri răposatului ei soţ, care fusese angajat al fostei Secţii de Mecanizare a Agriculturii din Tileagd, şi pe care în anii ’90 au reuşit într-un târziu să-l cumpere, plătindu-l în rate.
Mai bine se mutau, spune femeia acum, supărată că viaţa i-a fost transformată într-un coşmar de vecinii ei, doi soţi împroprietăriţi de instanţă pe curtea blocului. Aceştia au pus lacăt pe porţi şi au încuiat uşa de intrare în clădire, obligând-o şi pe ea, şi pe actualul ei soţ, dar şi pe o altă familie din bloc să spargă lacăte ori să sară peste gard de câte ori vor să iasă ori să intre în imobil...
O sentinţă "pe genunchi"
Blocul de pe strada Gării din Tileagd este unul mic, cu doar patru apartamente, dintre care două sunt deţinute de soţii Irina şi Ioan Indrieş, iar alte două de Iuliana Vancsa şi respectiv Elena Varga. Ieşirea din clădire se face spre interior, într-o curte generoasă, cât un teren de fotbal, unde se află şi cămările de lemne ale locatarilor.
Râca între vecini a început după ce, în 2001, întregul teren - atât cel de sub clădiri, cât şi curtea blocului – i-a fost retrocedat în natură printr-o sentinţă judecătorească lui Ioan Indrieş, care a pretins că, înainte să fie naţionalizat de regimul comunist, i-a aparţinut tatăl său.
A fost un verdict dat "pe genunchi", fără ca judecătorii să analizeze situaţia la faţa locului, după cum spun acum vecinele familiei Indrieş, cărora le-a luat două decenii ca să-şi recâştige terenul de sub apartamente, iar în prezent se judecă, încă, pentru terenul de sub cămările de lemne şi pentru dreptul de a traversa fosta curte comună.
Stăpânii curţii
"Pe terenul retrocedat avem săpate puţuri pentru apă potabilă. Conducta de canalizare trece tot pe acolo. Am vrut să ne legăm la reţeaua de apă a comunei, nu ne-au lăsat. Tot în curte avem cămările de lemne, cu care ne încălzim iarna", se plânge Iuliana Vancsa (foto), care în ultimii ani a fost terorizată de-a dreptul de vecinii ei, cusurgii şi mereu puşi pe harţă. I-au tăiat toate florile din grădină, au ferecat porţile, obligând-o să apeleze aproape săptămânal la ajutorul poliţiştilor din localitate, până şi ca să-şi facă provizii de lemne, căci oamenii i-au interzis şi să circule prin curte.
"Culmea e că eu şi cu Ioan Indrieş suntem verişori. A fost şi coleg cu soţul meu, a lucrat la SMA. Dar nu-i chip să te înţelegi cu el sau cu soţia lui, care e fostă învăţătoare", spune bătrâna.
Nici oamenii veniţi prin vizite nu scapă de gura "stăpânilor" din bloc. "Nu putem să stăm lângă bloc, pe trotuar, să vorbim cu femeile astea, nici să parcăm măcar bicicleta lângă bloc, că strigă la noi doamna învăţătoare, că e proprietatea ei, să plecăm. Eu nu înţeleg cum s-a ajuns aici", spune Florica Raţ, o localnică păţită.
Sechestraţi
Mai grav, spune Elena Varga (foto), proprietara unui apartament de la parterul blocului, este că soţii Indrieş au închis într-o seară până şi intrarea în clădire, sechestrându-i, practic, pe vecini în bloc.
"Vecina a sunat la Poliţie şi s-a chinuit să spargă încuietoarea de la intrarea în casa scării şi de la poartă. Eu nu stau aici, dar am chiriaşi. Norocul lor e că eu am uşă direct spre stradă din apartament, că pe vremuri am avut un spaţiu comercial. A trebuit să renunţ la el tot din cauza lor (a soţilor Indrieş – n.r.), că mă hărţuiau. Am vrut să vând apartamentul, am găsit cumpărători, dar ei i-au căutat şi i-au convins să renunţe. Practic, ar vrea să plecăm, dar nu cumpără şi nici nu vor să vină alţii", susţine femeia.
Vine exproprierea!
Interpelaţi de reporterul BIHOREANULUI, soţii Indrieş au refuzat orice discuţie pe marginea situaţiei. "De ce să vorbesc cu dumneavoastră? Nu am ce. Este proprietatea mea!", a replicat Irina Indrieş, refuzând orice alt comentariu.
Cert este că femeia nu are de gând să facă pace cu vecinii. Poliţiştii din Tileagd, care ar trebui să le facă dreptate, se declară neputincioşi, iar reprezentanţii Primăriei "depăşiţi de situaţie". "Să ne spună instanţa, executorii ce să facem. Cât timp există sentinţe definitive, suntem cu mâinile legate", spune primarul Tileagdului, Adrian Codrean, care susţine că a încercat să medieze o discuţie între vecini, dar fără succes.
Oricum, zice tot el, în final scandalul se va stinge de la sine, căci toţi locatarii blocului vor trebui să se mute de acolo. Calea ferată va intra în electrificare, iar clădirea se află în zona care va fi expropriată! "Într-un an, doi, încep lucrările şi vor fi expropriaţi", anunţă edilul.
Până atunci, vecinii terorizaţi rămân cu problemele, forţaţi să circule, iarnă-vară, cu scara după ei. Iar când mai sparg lacătul pus pe poarta clădirii, văd cum familia Indrieş montează un altul, şi mai mare. Or fi drepturile lor mai multe şi mai importante decât ale altora...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.