Urgenţe cu economii: Noua Unitate de Primire a Urgenţelor va fi prima instituţie publică din Oradea cu fundaţie termică (FOTO)

O tehnologie ingenioasă, ecologică şi economică, este folosită pe şantierul noii clădiri a Unităţii de Primiri a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean din Oradea. În baza unui proiect conceput de un grup de ingineri orădeni şi clujeni, fani ai energiilor regenerabile, noul imobil va fi primul edificiu public din judeţ care îşi va asigura din pământ energia necesară încălzirii pe timp de iarnă şi răcoririi pe perioada verii.

Pe cât de mici sunt costurile investiţiei, pe atât de mari avantajele: cheltuielile cu termoficarea vor fi reduse cu până la 30%, climatizarea va deveni gratis, iar pentru mentenanţa sistemului nu se va mai da niciun leu. În plus, utilizatorii clădirii vor avea temperaturi constante tot anul, indiferent de anotimp.

Suprasolicitare

În 2017, la capătul unui proiect iniţiat în 2015 de şeful UPU-SMURD, dr. Hadrian Borcea (foto), şi de managerul Gheorghe Carp, Spitalul Judeţean din Oradea devenea primul din ţară dotat cu heliport, cu fonduri de la companii private, suplimentate ulterior cu bani de la Ministerul Sănătăţii şi din venituri proprii. Raţiunea era simplă: pentru pacienţii care au nevoie de intervenţii urgente timpul economisit face adesea diferenţa între viaţă şi moarte.

În 2020, la 5 ani după un alt proiect iniţiat de acelaşi Borcea, Spitalul Judeţean va marca o altă premieră: va fi prima asemenea instituţie complet modernizată, dar nu numai din perspectiva utilităţii medicale, ci şi a eficienţei energetice. Obiectivul principal al proiectului a fost, la început, simpla extindere a UPU, motivată prin creşterea solicitărilor: dacă în 1993, anul înfiinţării, Unitatea „procesa” 30.000 pacienţi, în 2018 numărul celor trecuţi pe la Urgenţe ajungea la 150.000 persoane.

Fără calorifere, fără aer condiţionat

Investiţie de 25 milioane lei, extinderea UPU este cofinanţată de Ministerul Sănătăţii (51,3%) şi Primăria Oradea (48,7%), prevăzând construirea unei clădiri noi cu trei niveluri. Accesul ambulanţelor se va face la demisol, la parter va fi desfăşurată activitatea medicală, iar la etajul superior va exista un amfiteatru cu 175 locuri pentru studenţi şi cadrele medicale, utilizabil şi pentru congrese şi simpozioane, plus o farmacie cu sistem computerizat de gestionare a medicamentelor, spaţii administrative şi un laborator robotizat de analize medicale.

Din perspectiva proiectanţilor şi constructorilor, partea nevăzută, cea dedesubtul noii clădiri, este cea mai spectaculoasă. Pentru că terenul de pe deal este instabil, fundaţia imobilului va fi sprijinită pe 242 piloţi din beton armat, înfipţi la 11 metri în sol. Aceştia nu vor avea doar rol de susţinere mecanică a clădirii, ci şi de susţinere energetică, deoarece în carcasa lor au fost montate ţevi similare celor folosite la încălzirea prin pardoseală a caselor, care iarna vor asigura termoficarea, iar vara climatizarea. UPU va fi prima clădire publică din Bihor care nu va avea deloc nici calorifere, nici aparate electrice de condiţionare a aerului.

Fundaţie-acumulator

Proiectarea şi execuţia sistemului de încălzire a clădirii aparţine firmei orădene Termoline, membră a clusterului ZEPHER (Zero Energy Passive Home - Energie Regenerabilă), din care fac parte specialişti din Universitatea orădeană, de la Politehnica din Cluj şi din alte firme interesate de energiile regenerabile.

„În armătura fiecărui pilot s-a montat o ţeavă elicoidală, reţeaua acestor ţevi formând un circuit din care pompe de căldură încălzesc şi răcesc direct clădirea, printr-un sistem radiant montat în structura ei din beton. Aceşti piloţi formează o mare baterie energetică, care pe perioada verii „scoate” căldura din clădire şi o trimite în sol, energia termică astfel „salvată” în pământ fiind extrasă iarna şi furnizată pentru încălzirea clădirii”, explică Horia Ban (foto), directorul firmei.

Costul investiţiei e infim, transformarea unui pilot de infrastructură într-unul energetic costând aproximativ 80 euro, dar rezultatele sunt spectaculoase: pe timpul iernii utilizatorul îşi reduce cheltuielile de termoficare cu până la 30%, iar vara costul climatizării devine aproape zero, asta în condiţiile în care temperatura va fi constantă, 24 grade Celsius, în tot cursul anului. Simplu spus, ingineria de vârf a fost pusă la lucru în beneficiul medicinei, despre care se speră că va fi tot performantă...