Universitatea la reclădit! Universitarii văd în restructurarea instituţiei singura şansă

De câteva săptămâni, universitarii orădeni se află la răscruce, fiind nevoiţi să reflecteze cum ar trebui să arate instituţia ca să funcţioneze fără pagube şi, dacă se poate, chiar cu folos.

De câte facultăţi şi de câţi angajaţi ar avea nevoie pentru ca studenţii să înveţe carte cu adevărat, iar şefii să nu fie nevoiţi să facă împrumuturi bancare pentru plata salariilor? Sunt întrebări la care toţi trebuie să găsească răspunsurile până cel târziu în primăvară, când Universitatea îşi va stabili viitoarea structură.

Intens dezbătută şi contestată în ultimii ani, reorganizarea s-a dovedit vitală. Mai rămâne de văzut dacă va fi una serioasă, din temelii, şi dacă ar putea duce chiar la disponibilizări, sau dimpotrivă, va fi una formală, de ochii lumii, menită să prelungească agonia ce durează deja de ani buni...

Antal iniţiatorul

În Universitate s-a vorbit deschis despre restructurare, prima oară, în ultimul an al mandatului de rector al lui Cornel Antal. Acesta a forţat în 2011 reorganizarea celor 18 facultăţi de atunci, aduse la un număr de 15 după ce fostele facultăţi de Educaţie Fizică şi Sport, Muzică, respectiv de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării s-au transformat în departamente. Tot atunci, Antal a impus o reorganizare a Facultăţii de Medicină şi Farmacie în urma căreia au fost concediate 37 de cadre didactice.

Rectorul Constantin Bungău, cel care i-a succedat lui Antal, n-a fost însă de acord cu ideile radicale de restructurare. De altfel, a câştigat alegerile garantând că va duce Universitatea înainte fără să dea niciun om afară şi fără să închidă vreo facultate.

Eficientizare, nu restructurare

În ultimii ani, însă, situaţia financiară a Universităţii a fost din ce în ce mai proastă, astfel că necesitatea restructurării a devenit iminentă. De doi ani, instituţia împrumută întruna bani de la bănci pentru a funcţiona. Profesorii au fost obligaţi să predea numărul maxim de ore permis de lege, 16 pe săptămână, pentru a reduce cheltuielile sistemului de plată cu ora, ba chiar s-a sistat şi plata salariilor din proiectele de cercetare.

Chiar şi aşa, instituţia o duce greu, încât până şi optimistul Bungău s-a convins că nu are cum să evite măsurile dure. "N-ar trebui, dacă resursele financiare ar fi corect alocate", spune rectorul cu năduf, referindu-se la alocaţiile insuficiente primite de la Ministerul Educaţiei. Aşa, cum banii sunt puţini, nu are de ales. Mai mult de nevoie decât din proprie voinţă, la finele lunii trecute a format o comisie care să gândească o nouă structură a Universităţii. Ca să nu-şi trădeze convingerile şi, poate, intenţiile, Bungău numeşte procesul cu un cuvânt mai puţin alarmant: "eficientizare"...

Ipoteze

Deşi admit că restructurarea ar putea permite relansarea Universităţii, cam toţi angajaţii se feresc să facă pronosticuri, de parcă le-ar fi teamă să nu cobească. Şi nici declaraţii ori comentarii.

BIHOREANUL a aflat, totuşi, că pare iminentă dispariţia Facultăţii de Teologie Ortodoxă, astfel încât cele două specializări să fie reduse la un singur departament în cadrul unei alte facultăţi. Motivul? La admiterea din acest an, aici s-au înscris doar 47 de studenţi, aşa că anul universitar a început numai la specializarea "Teologie ortodoxă pastorală", cea de "Asistenţa socială pastorală" fiind suspendată.

Unii universitari mai vorbesc şi despre necesitatea unirii celor trei facultăţi inginereşti (Inginerie Managerială şi Tehnologică, Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei, plus Inginerie Energetică şi Management Industrial) într-una singură. Comasările nu prea sunt, evident, pe placul decanilor, pentru că ei ar fi primii perdanţi: ai funcţiilor şi indemnizaţiilor aferente.

Bineînţeles, restructurarea întregii Universităţi va trebui să includă şi renunţarea la programele de studii neatractive pentru tineri şi ineficiente din punct de vedere al cercetării ştiinţifice, ca de pildă Sculptura, Energetica industrială, Turismul cultural şi Studii americane.

Calitatea primează

Şefii instituţiei, rectorul Constantin Bungău şi preşedintele Senatului universitar, Sorin Curilă, au viziuni aproape similare pe tema restructurării. Rectorul este însă ceva mai blând şi în continuare nu crede în comasări de facultăţi. "Reducerea acestora ar fi eficientă strict contabil şi ar putea fi aplaudată. Dar va duce la creşterea salariilor mici? Vor fi mai bine pregătiţi studenţii? Eu asta îmi doresc să se întâmple", spune Bungău, susţinând că pentru el importantă e creşterea calităţii învăţământului, nu neapărat realizarea de economii din indemnizaţiile şefilor.

Bungău crede că recomandabilă ar fi mai degrabă comasarea specializărilor similare, dar numai dacă s-ar dovedi că nu are efecte negative. Altfel spus, degeaba e "restructurat" un profesor, iar un coleg primeşte şi disciplina lui dacă nu o stăpâneşte. Mai mult, rectorul nu crede că, având o schemă cu 1.064 de cadre didactice, Universitatea ar fi prea împovărată şi e convins că plecările pe care naturală, adică prin pensionare ori deces, sunt suficiente, fără a fi necesare şi disponibilizări...

Model occidental

De cealaltă parte, preşedintele Senatului, Sorin Curilă, propune o strategie împrumutată din Franţa şi Italia, având la bază separarea gestiunii programelor de studii de gestiunea resursei umane. Concret, departamentele trebuie organizate autonom de facultăţi şi să administreze strict resursa umană şi cercetarea ştiinţifică, în timp ce "facultăţile vor gestiona doar studenţii şi programele de studii". Astfel, decanii se vor ocupa de administraţie, iar directorii de departamente de educaţie.

Curilă crede, de asemenea, că trebuie redus şi numărul departamentelor prin comasarea celor din aceleaşi domenii de studiu şi nu îi pare la fel de necesară reducerea drastică a numărului facultăţilor. "Din afară, un număr mic de facultăţi ar da impresia unei universităţi mici", explică el.

Fiecare om la locul lui

Aceeaşi opinie o împărtăşesc şi alţi universitari. Decanul Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport, Alexandru Ilieş (foto), crede în necesitatea restructurării  departamentelor. "Nu facultăţile sunt problema, ci resursa umană trebuie mai bine configurată", zice el, adică punerea "omului potrivit la locul potrivit".

Concret, un departament va aduna toţi universitarii din acea specializare şi n-ar mai trebui să existe jurişti, informaticieni ori chimişti răsfiraţi prin toate facultăţile la care sunt predate materiile respective. "Aşa poţi vedea şi calitatea cadrelor didactice. Degeaba sunt eu cel mai bun geograf între muzicieni, trebuie să aflu dacă sunt cel mai bun dintre geografi", exemplifică Ilieş.

Pe de altă parte, Radu Brejea, conferenţiar la Protecţia Mediului, membru în comisia care planifică restructurarea, e convins că aceasta necesită maximă prudenţă. "Sigur că trebuie să ne adaptăm dimensiunea şi să ţinem cont că numărul studenţilor a scăzut. Dar trebuie să fim atenţi la ce renunţăm, pentru că un program pierdut e greu de redobândit".

Atenţie, faliment!

Mult mai concret, cancelarul general al Senatului universitar, Aurel Căuş (foto), propune reducerea numărului de facultăţi la maxim 8, pe "croiala" domeniilor de studii stabilite prin Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, anexă a HG 580/2014. "Se impune redefinirea structurală şi funcţională a Universităţii pentru a evita, chiar şi în ultim moment, falimentul instituţional sub toate aspectele sale: financiar, profesional şi ştiinţific", spune Căuş, adăugând că profesorii sunt cei care trebuie să se adapteze la evoluţia învăţământului, nu studenţii să fie cei care acceptă oferte educaţionale modelate forţat, după competenţele ori preferinţele cadrelor didactice.

Căuş mai evidenţiază o necesitate stringentă: restructurarea personalului nedidactic şi didactic auxiliar, pentru că "aici nu s-a făcut niciodată o restructurare". Or numai aşa s-ar putea evacua piloşii de pe vremuri, care acum taie frunze la câini, şi s-ar păstra doar cei care muncesc cu adevărat.

Cum şi în ce condiţii se va face restructurarea rămâne, aşadar, de văzut. Cert e că, măcar aparent, majoritatea universitarilor o doresc sau nu i se împotrivesc. Chiar dacă mulţi pun o singură condiţie: să nu-i afecteze tocmai pe ei...

SUSPENDATE
33
de specializări nu au început anul universitar în toamnă, din lipsă de studenţi

Comisia de elaborare a metodologiei de eficientizare a Universităţii este formată din reprezentanţi ai Consiliului de Administraţie (Nagy Ştefan, Cristian Miheş, Madela Abrudan, Gabriel Moisa) şi din senatori universitari (Simona Bodog, Radu Brejea, Cristian Grava şi Ioan Constantin Ţarcă). În primă etapă, comisia a adunat date concrete (număr de departamente, specializări, angajaţi ori studenţi), iar acum solicită tuturor celor interesaţi să îşi exprime punctele de vedere. Comisia are termen ca până pe 28 februarie 2015 să prezinte Senatului noua structură pe care o propune. Dacă va fi adoptată, aceasta va fi trimisă Ministerului spre validare şi va fi aplicată din anul 2015-2016, când în Universitate vor avea loc alegeri generale.