Un pic mai puțini: Deși cu populația în scădere, Oradea a urcat în topul celor mai populate orașe din țară

Organizată pentru prima oară în format digital, ediția 2021 a Recensământului Populației și Locuințelor s-a desfășurat, din cauza pandemiei, cu o întârziere de un an, și arată ceea ce se întâmplă, de fapt, de trei decenii: România, ca de altfel toate țările europene, este tot mai puțin populată. 

Bihorul nu face excepție, chiar dacă demografic a rămas pe locul 11 în țară. Mai mult, deși mii de orădeni s-au mutat în suburbii, Oradea a urcat în clasamentul celor mai locuite orașe ale țării. 

Declin mai lin

Încă din decembrie, când Institutul Național de Statistică a publicat primele rezultate ale RPL 2021, era clar că românii s-au împuținat dramatic, populația rezidentă, de 19.035.815 persoane, fiind cu 1,1 milioane sub cea de la recensământul din 2011. Din 42 de județe, 39 au la finele lunii decembrie a anului trecut mai puțini locuitori decât cu un deceniu înainte, singurele excepții, cu creșteri de populație, fiind Ilfov, Suceava și Bistrița Năsăud.

Săptămâna trecută, INS a furnizat și primele informații pe județe. Potrivit acestora, numărul bihorenilor a ajuns la 551.297, cu 24.101 mai mic decât în 2011, scăderea fiind de -4,19%. De remarcat, totuși, că dacă în alte județe populația a scăzut mai drastic (Timiș -4,83%, Mureș -5,93%, Dolj -9,25%, Hunedoara -13,6% ori Caraș Severin -16,57%), la noi ritmul de împuținare a stagnat la nivelul din deceniul precedent, la RPL 2011 scăderea fiind de 24.825 persoane (-4,21%). Prin urmare, Bihorul a rămas tot pe locul 11 între județele României. 

Oradea, pe locul 9

În ce privește Oradea, ajunsă la 183.105 locuitori, scăderea față de 2011 este de 13.262 persoane (-6,9%), mult sub cea a Timișoarei, care a pierdut 68.430 rezidenți (-21%), a sectoarelor din București (între -9% și -16%) ori a Clujului (-12%). De altfel, după populație, Oradea a urcat de pe locul 10 pe 9, înaintea Ploieștiului (180.539 locuitori). 

INS a avertizat, însă, că „pentru municipiile reședință de județ analiza evoluției populației este adecvat să se realizeze luând în calcul și populația din comunele limitrofe”. Motivul e simplu: orășenii s-au mutat în suburbii, chiar dacă lucrează tot în orașe. Așa s-a întâmplat și în cazul Bihorului, unde comunele cu creșteri demografice mari sunt Sântandrei (+83,7%), Paleu (+49,2%), Oșorhei (+30,7%), Sânmartin (+30,5%) și Nojorid (+29,10%).

Celelalte municipii din județ au scăzut și ele: Marghita cu -13,93% (13.573 locuitori), Salonta cu -10,96% (15.792), Beiuș cu -8,64% (10.667), iar Aleșd cu -4,01% (9.662). 

Cel mai mic oraș a rămas Nucetul (1.987 locuitori, scădere de -8,22%), iar cel mai mare Săcueni (10.720, scădere de -6,99%), cea mai mare comună Sânmartin (12.448 locuitori), iar cea mai mică Șinteu (996 locuitori, -2,45%).  

Mai puțini maghiari, mai mulți romi

INS a furnizat și primele date privind structura etnică la nivel de județe. În Bihor și-au declarat apartenența etnică 502,9 mii dintre cele 551,3 mii de persoane recenzate: 69% sunt etnici români (341,7 mii, +2,05% față de 2011), maghiari 22,3% (122,4 mii, -2,97%), romi 7,3% (36,8 mii, +1%), iar slovaci 1% (4,9 mii, -0,17%).

Pentru fiecare municipiu, oraș și comună, datele privind apartenența etnică a rezidenților vor fi comunicate în luna iunie, când se va ști și compoziția Oradiei din acest punct de vedere (în 2011 73,06% din rezidenți erau români, maghiari 24,94%, iar romi 1,17%).  

Mai puțini analfabeți, mai mulți licențiați

Între puținele vești pozitive oferite până acum de RPL 2021 este că populația Bihorului, din care 52,7% trăiește în mediul rural (mai mult decât în 2011, când 51,8% locuiau la țară), îmbătrânește într-un ritm mai atenuat decât locuitorii majorității celorlalte județe din țară. Concret, vârsta medie a bihorenilor este de 41,4 ani, fiind cu un an mai „tineri” în comparație cu media națională, de 42,4 ani.

O alta este că în ultimul deceniu a scăzut ponderea bihorenilor cu nivel de pregătire scăzut (fără școală sau care au frecventat doar cursurile primare ori gimnaziale), la finele anului trecut această categorie reprezentând 39,5% din totalul populației județului (în 2011 erau 42,24%), în timp ce ponderea celor cu pregătire medie (învățământ liceal, postliceal, profesional și complementar) a crescut ușor la 43,8% (față de 43,68% în 2011), iar cea a persoanelor cu pregătire superioară (învățământ universitar și post-universitar) la 16,6% (comparativ cu 14,08% în urmă cu un deceniu).

Reformele, urgente

O primă concluzie la nivelul oficialilor locali a avut-o, la o zi după publicarea datelor preliminare, prefectul județului, Dumitru Țiplea. „Declinul demografic al României a început de 30 de ani, dar în ultimii 10 România a cunoscut o prăbușire demografică”, a spus acesta, subliniind că din 90 de comune, câte are județul, 20 numără sub 2.000 de locuitori, astfel că pe viitor urmează ca să li se subțieze și numărul de angajați din administrațiile locale. 

„O reformă administrativ-teritorială a României este urgentă. Și în Bihor avem 40-45% din comune care nu își susțin singure cheltuielile”, a spus prefectul. De văzut cât de mult le pasă guvernanților, care în ultimele trei decenii n-au făcut mai nimic pentru a opri depopularea țării, ba unii au și accelerat-o. Probabil pentru că sunt ultimii români care să-și facă griji că nu va mai fi cine să le plătească pensiile...