URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
De când au venit liberalii la conducerea Oradiei, numai de dezbinare avem parte. Se face un pod nou peste Criș: de ce se face? Și dacă se face, de ce are doar o bandă pe sens? La ce ne trebuie drum expres când pe terenurile alea vegetația creștea liniștită încă de pe vremea lui Ladislau Întemeietorul? Iar se fac pasaje supra și subterane? E scandalos cum se intervine la renovarea parcurilor, nu era mai bine înainte?!
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
26 Ianuarie 2023, 11:01

Dumnezeu cu mila! Recensământul populației arată o scădere imensă a numărului de credincioși. Ce fac bisericile din Oradea?

Dumnezeu cu mila! Recensământul populației arată o scădere imensă a numărului de credincioși. Ce fac bisericile din Oradea? „LĂSAȚI COPIII SĂ VINĂ LA MINE!” Bisericile găsesc tot mai greu mesaje adecvate pentru tânăra generație, crescută cu telefonul conectat la internet. „E foarte dificil să trezești atenția copiilor din ziua de astăzi. Le organizezi activități, le vorbești 10-15 minute și apoi trebuie să-i lași să se joace, că altfel îi pierzi”, zice un preot
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Suntem tot mai puțini și mai puțin credincioși! Primele rezultate ale Recensământului de anul trecut scot la iveală o reducere semnificativă nu doar a populației României, ci și a religiozității ei, cifrele arătând o scădere cu circa 2,6 milioane a numărului de credincioși. 

„La fiecare recensământ s-a constatat o scădere și, totuși, numărul credincioșilor e în continuare ridicat. Se pare că românii nu au un sentiment al religiozității constant. Uneori cred în Dumnezeu, alteori nu. Depinde de circumstanțe”, spune sociologul orădean Dragoș Dărăbăneanu. 

Săraci și-n credință

Potrivit datelor anunțate la finele anului trecut de Institutul Național de Statistică, în perioada 2011-2021 România a pierdut 1,1 milioane locuitori, iar Bihorul este pe locul 11 ca populație, cu 551.297 locuitori, mai puțini cu 24.101 față de 2011, când avea 575.398 și se clasa pe același loc în țară.

Scăderea populației României prin migrație, îmbătrânire și natalitatea scăzută e, însă, întrecută cu mult de cea a părții care se mai declară credincioasă. Principalele confesiuni au pierdut în ultimul deceniu nu mai puțin de 2,6 milioane aderenți! Cea mai drastică împuținare se înregistrează în rândul cultului ortodox, majoritar în România, care a pierdut 2,3 milioane de credincioși, adică mai mult decât populația totală a județelor Bihor, Arad, Cluj, Sălaj și Satu Mare la un loc.
La fel, cultul romano-catolic a pierdut 129.498 de enoriași, cel reformat 105.664, cel greco-catolic 35.198, iar cel baptist 9.693. Singura excepție o constituie penticostalii, cu o creștere de 77.993 de credincioși.

Credincioși de ocazie 

Specialiștii spun că datele trebuie tratate cu precauție. „Diminuarea sentimentului religios e constantă în societatea românească. Sondajele din 2015 arătau o scădere la 77% a procentului de credincioși față de 85% în 2005, iar în 2010 procentul a fost de 95%”, spune sociologul orădean Dragoș Dărăbăneanu (foto).

Credincioșia românilor e oscilantă. „În funcție de contextul cotidian, o parte dintre concetățeni sunt uneori religioși, alteori nu. Există o religiozitate permanentă (n.r. - a credincioșilor practicanți) și una fluctuantă”, explică sociologul.

Cauzele sunt multiple. „În primul rând este vorba de campaniile media apărute ca urmare a unor scandaluri legate de abuzuri sexuale și de opulența afișată de unii reprezentanți ai cultelor”, zice Dărăbăneanu.

Cazul episcopului ortodox de Oradea, Sofronie Drincec, acuzat de DNA că ar fi vândut parohiile pe bani, cel al preotului-cântăreț Cristian Pomohaci, bănuit de homosexualitate, ori al arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, acuzat de corupție, au afectat, cu siguranță, încrederea în Biserică.

Apoi, nici credința nu e fermă. „Există încă o religiozitate bazată pe superstiție, de pildă: mă rog să îmi meargă firma mai bine, sau bazată pe nevoi, mă rog să trec un examen... Dacă nu vreau nimic sau dacă nu am primit ce am cerut, nu mai sunt credincios”, zice sociologul.

Există, însă, și cauze obiective. La recensământul de anul trecut, religiozitatea românilor a fost testată cu întrebarea „Cărei religii considerați că îi aparțineți?”. „Putem intui situații în care unii intervievați nu s-au declarat credincioși pentru că nu merg constant la biserică”, zice Dărăbăneanu.

Rezultate contestate 

De altfel, reprezentanții principalelor culte contestă rezultatele recensământului. „Interpretarea sumară conform căreia Biserica Ortodoxă Română a pierdut 2 milioane de persoane este falsă”, a declarat BIHOREANULUI purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu (foto).

Acesta a arătat că, potrivit INS, toate cultele au pierdut credincioși. „Motivele sunt variate, de la creșterea indiferentismului religios, perceperea eronată a întrebării din chestionar, ignorarea recenzorului și a recensământului în sine, până la faptul că recenzorii nu au ajuns la enorm de multe persoane”, zice Bănescu.

Oficialul BOR recunoaște totuși că „există punctual și factorul «dezamăgire» față de instituționalizarea ideii de credință religioasă sau față de persoane care reprezintă instituția cultului”. 

„Ne vor număra până nu vom mai fi” 

Aceeași părere o are și episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea (foto). „Pe noi, pe greco-catolici, atât ne vor număra până nu vom mai fi deloc. Din ʼ90 încoace, la toate recensămintele tot în scădere am fost”, spune Preasfințitul. 

Prelatul afirmă că aceleași interese au vizat și scăderea numărului de maghiari sau de romi: „Nu comentez rezultatele recensământului. Este evident că numărul nu este real. E păcat că se întâmplă asta. Măcar noi, aici în Transilvania, ar trebui să nu avem astfel de probleme”.

Episcopul recunoaște, însă, și desacralizarea societății. „Laicizarea se manifestă la nivel mondial, nu doar la noi”, spune el. Acesta e și motivul pentru care Biserica, indiferent de cult, obișnuită să „opereze” cu adulții, e obligată să acorde mai multă atenție viitoarei generații de enoriași, crescuți cu smartphone, Instagram și TikTok.

Excepția penticostalilor 

Cel mai bun exemplu e cultul penticostal, singurul care a cunoscut în ultimii 10 ani o creștere cu 77.903 credincioși, ajungând la 404.307. „La noi slujbele sunt diferite, mai ales față de bisericile tradiționale. Avem implicate în slujire toate categoriile de vârstă”, spune liderul comunității penticostale din Bihor, Ioan Moldovan (foto).

În plus, muzica de cult, care aduce cu ritmurile moderne, e susținută cu formații, corurile cuprind toți credincioșii, iar membrii comunității pot apela oricând la ajutorul „fraților”.

Dincolo de caracterul misionar al cultului, care atrage în continuare adepți, îndeosebi din comunitățile rome (n.r. - un total de 95.000), penticostalii acordă o atenție deosebită copiilor. „Numai la biserica din strada Bihorului avem la școala duminicală 240 de copii de la 4 ani în sus. Le facem program pe înțelesul lor. Cei mici primesc o biblie colorată și sunt îndrumați de învățători anume pregătiți”, spune Moldovan.

Mesajul religios e țintit. „Fiecare grupă de grădiniță sau școală are propriul grup de Whatsapp prin care comunică. Nu poți pune un copil de 5 ani cu unul de 9, și cu atât mai puțin cu unul de 14 ani”, explică pastorul. 

„Sunt atrași de distracții”

Indiferent de cult, liderii religioși recunosc importanța adecvării mesajului la așteptările tinerilor. Spre exemplu, în toate parohiile ortodoxe urbane din Bihor, sâmbăta este zi de cateheză (n.r. - explicarea principiilor creștine sub formă de întrebări și răspunsuri), iar duminica unele biserici au încăperi separate unde copiii se joacă sau învață mici rugăciuni.

Preoții mai destoinici organizează și pelerinaje. „Să fim sinceri, copiii de astăzi sunt interesați mai mult de distracții. Ca să-i atragi, îi duci în excursii, dar treci și pe la o mănăstire, și pe la un obiectiv turistic”, spune un preot.

La nivelul județului, ortodocșii au organizat anul trecut tabere de creație pentru pictură pe sticlă la Mănăstirea Voivozi și în Parohia Aleșd, excursii cu bicicletele în zona Bratca și cu microbuzul la mănăstiri, precum și o întâlnire a tinerilor ortodocși la Oradea. Dar tot e prea puțin...

Prinși nepregătiți 

Mesajul religios concurează tot mai greu cu jocurile de pe smartphone, influencerii de pe Instagram și filmulețele de pe Tiktok. „Adevărul e că nu suntem tocmai pregătiți să lucrăm cu tânăra generație. Sunt atâtea oportunități sau atracții încât e foarte greu să le captezi atenția”, spune protopopul greco-catolic de Oradea, Gavril Buboi (foto).

Biserica Greco-Catolică încurajează participarea copiilor la activități corale, sportive sau de cercetășie, excursii și pelerinaje, dar simte nevoia de pedagogi, psihologi și antrenori obișnuiți să lucreze cu copiii. „Preotul nu are cum să le știe pe toate. Există în comunități oameni care știu să facă astfel de activități, trebuie doar încurajați să iasă din anonimat”, spune preotul.

Potrivit lui Buboi, dacă în urma activităților la care participă copiii vor rămâne măcar cu convingerea că Dumnezeu există, viitorul Bisericii este asigurat, în ciuda secularizării societății. „Când vor crește și vor începe să aibă greutăți, vor înțelege că Dumnezeu este prietenul atotputernic. În lumea aceasta ne place să fim prieteni cu cei puternici. Atunci, cu Dumnezeu, care e cel mai tare dintre toți, nu văd de ce nu ne-ar plăcea să fim prieteni”, afirmă protopopul. În fond, sentimentul religios este o trăire personală, care crește mai ales în perioadele de restriște...


DE LA CAPĂT
Recensământ dedicat religiei?

Una dintre marile vulnerabilități ale ultimului Recensământ e că mulți intervievați au refuzat să își decline religia. Dacă, în cazul bunurilor deținute sau veniturilor, INS și-a putut completa informațiile din surse administrative, în ce privește cele trei întrebări sensibile - privind credința, etnia și limba maternă, care pot fi asumate doar de individ - răspunsurile rămân necunoscute.

„Aproape 2,7 milioane de români, adică vreo 15% din populație, nu și-au declarat apartenența religioasă. Prin comparație cu recensământul din 2011, numărul e mai mult decât dublu. În același timp există o similitudine între cifra asta și cei care nu și-au declarat etnia. Experții spun că va trebui să se facă un recensământ dedicat religiei”, spune consultantul în afaceri Dacian Palladi (foto), care a trecut de la ortodoxie la un cult neoprotestant și se definește acum ca „simplu creștin”.

Noua cercetare ar fi cu atât mai necesară cu cât, în ciuda scăderii numărului de credincioși, societatea rămâne în continuare religioasă. „Cel puțin declarativ, România este în topul țărilor creștine. Procentul credincioșilor la noi este cam de 80-85%, în timp ce în Occident vorbim de 30-35%”, spune Palladi.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
Aproape 2,7 milioane de români, adică vreo 15% din populație, nu și-au declarat etnia si limba materna. Stirea e nu despre cum avem cu 3 milioane mai putini romani din cauza emigrarilor, ci despre culte religioase…
Dacă, în cazul bunurilor deținute sau veniturilor, INS și-a putut completa informațiile din surse administrative, în ce privește cele trei întrebări sensibile - privind credința, etnia și limba maternă, care pot fi asumate doar de individ - răspunsurile rămân necunoscute.
Postat 26 Ianuarie 2023, 15:53 de unu
Dumnezeu e tăria mea
https://youtu.be/6bJ5PT2tM30
Postat 26 Ianuarie 2023, 14:35 de DacianPalladi
Slujba
Discutam candva cu un preot ortodox oradean si l-am intrebat de ce nu sunt banci in bisericile ortodoxe ca credinciosii sa nu fie obligati sa stea ore in sir in picioare. Raspunsul lui a fost: "La liturgie, credincioasul trebuia sa stea ori in picioare, ori in genunchi!!". Nu l-am contrazis dar i-am spus ca, dupa parerea mea, e o cauza pentru care multi NU vin la biserica. Am vazut mai multe biserici ortodoxe in ultimii ani si am vazut ca au inceput sa apara banci (ex.: Biserica cu Luna din Oradea). In plus, liturghiile si alte slujbe dureaza foarte mult!! Ma intreb, oare nu ar putea fi scurtate??!! Eu crad ca ar fi mai bine.
Postat 26 Ianuarie 2023, 14:21 de AnaConda
biserica
E clar, de ce, a spus-o chiar dl.Moldovan...fapte nu doar vorbe. Biserica ortodoxa e inca in perioada bizantina si ca abordare, dar si ca metehne. E chiar neplacut sa asculti o "prelegere" ortodoxa la un eveniment, oricare ar fi el. Alo...e sec XXI. Nu e "axis mundi" mai sunt si altii...concurenta isi spun cuvantul. Daca nu face nimic sa se reformeze... isi asuma consecintele. Pana la urma fiecare isi alege religia pe care o considera. Ar trebui reformat sistemul fiscal si impozitul ca in DE , atunci sa vezi numarul de enoriasi. n.b. nu tin partea nici unei religii.
Postat 26 Ianuarie 2023, 13:22 de Christa
ce au facut bisericile in pandemie
In pandemie sa vazut credinta in dumnezeu, toate bisericile inchise si de craciun si pe pasti :))
Postat 26 Ianuarie 2023, 12:40 de mmdaniel
?!
Nu-i treaba statului ce biserici frecventeaza crestinii! Uite o chestiune de religie intr-adevar de interes. Ce face statul cu puzderia de muncitori ex-comunitari, majoritatea musulmani? Noi stim, dar serviciile, multe, mult prea multe, stiu riscurile generate de musulmani?!
Postat 26 Ianuarie 2023, 12:19 de pinonel
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON