Sanyi, scoate banii! Consiliul Judeţean trebuie să îi ceară peste 6 milioane de euro fostului preşedinte Alexandru Kiss

Dosarul Kiss, aflat în judecată la Tribunalul Bihor, întruneşte toate superlativele posibile: este cel mai sonor, vechi, amplu şi costisitor caz de corupţie instrumentat vreodată de DNA Oradea.

Procurorii îi impută fapte extrem de grave (trafic de influenţă, luare de mită şi abuz în serviciu) fostului şef al UDMR Bihor, Alexandru Kiss, care în perioada 2002-2008, ca vicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului Judeţean, a rezolvat contracte publice firmei ungare Keviep, pentru construirea haldei de deşeuri a Oradiei, precum şi firmelor orădene Martex Trans şi Selina, pentru aprovizionarea CET cu cărbune, respectiv pentru deszăpezirea şi repararea unor drumuri judeţene şi pentru construirea de blocuri în locul fostelor unităţi militare din Calea Aradului şi din strada Universităţii. Bilanţul? Politicianul şi complicele său, Alexandru Mudura, fondatorul Lotus Center, împreună cu care trăgea sforile, au împărţit şpăgi de 4,6 milioane euro, iar bugetul Bihorului a fost văduvit de cel puţin 6,13 milioane euro.

S-ar zice că situaţia cerea ca judecata începută în 2015 să fie finalizată repede şi just, însă nici vorbă de aşa ceva. După ce procesul a fost blocat din start aproape un an, acum e complicat de o decizie a Curţii Constituţionale care ar putea anula interceptările din dosar, ba şi de o posibilă retragere a judecătoarei, care s-ar vrea avansată la instanţa superioară. Iar CJ, deşi are nevoie de bani ca de aer, întârzie să ceară recuperarea prejudiciului, fiindcă propria Direcţie Economică îl... neagă!

Trânteală pentru Selina

Instalat preşedinte al CJ după un mandat de vice, liderul UDMR Bihor Alexandru Kiss crea în toamna lui 2004 o adevărată psihoză: mii de tineri şi-ar fi cumpărat la preţuri "sociale" şi în rate apartamente în cartierele ce urmau să fie ridicate pe amplasamentele unităţilor militare din Calea Aradului şi din strada Universităţii.

O amăgire. Din start, politicianul voia să "mărite" terenurile aceleiaşi Selina cu care făcuse gheşefturi şi anterior, iar pentru asta, arată DNA, a încălcat toate regulile. Pe 22 februarie 2015, Kiss a anunţat că terenurile vor fi vândute prin licitaţie pentru construirea de locuinţe, fără o Hotărâre a CJ (obţinută abia ulterior, pe 28 februarie), a aranjat caietele de sarcini aşa încât condiţiile să fie pe croiala firmei (negociindu-le personal cu patronul Beniamin Rus, fapt ce reiese din interceptările convorbirilor telefonice) şi a angajat un evaluator care a coborât preţurile de pornire sub nivelul minim al pieţei.

Pe bucăţi

În plus, Kiss a ordonat dezmembrarea terenurilor astfel încât cumpărătorul să nu le achite integral, ci doar amprentele de sub viitoarele blocuri, singurul competitor din cei cinci interesaţi care deţinea informaţiile privind parcelarea fiind Selina. În plus, dacă vânzarea terenurilor a fost aprobată, fie şi a posteriori de consilierii judeţeni, aceştia nu au avut posibilitatea să se pronunţe printr-o Hotărâre şi pentru aprobarea propriu-zisă a încheierii contractelor cu firma, înaintea autentificării lor la notar.

Urmarea? Pentru cei 51.025 metri pătraţi din Calea Aradului, preţul evaluat a fost de 58,52 euro/mp, dar după "licitaţia" adjudecată lejer de firma lui Rus aceasta nu a plătit suma minimă de 10,52 milioane lei pentru întreaga suprafaţă, ci doar echivalentul a 1,03 milioane euro pentru 8 parcele totalizând 17.372 mp. La fel, deşi pentru amplasamentul de 182.972 mp din strada Universităţii preţul de pornire evaluat a fost de 47,88 euro/mp, Selina n-a achitat 39,09 milioane lei, ci doar 1,47 milioane euro pentru 23 parcele totalizând 30.736 mp.

Parcelele nevândute, care ar fi costat 6,13 milioane euro chiar şi subevaluate, au rămas în proprietatea CJ, dar nu mai aveau nicio valoare de vreme ce pe ele nu se mai putea face nimic altceva decât căi de acces, parcări şi spaţii verzi. De altfel, în final CJ le-a transferat Primăriei, ceea ce i-a mai adus firmei o pleaşcă: de utilităţi pentru cartierul privat trebuia să se ocupe municipalitatea, pe banii publici.

Ţinut pe loc

Înarmaţi cu un autodenunţ pe care patronul Martex Trans, Gheorghe Roatiş, l-a făcut în 2014 despre felul în care fuseseră aranjate contractele de aprovizionare cu cărbuni a CET-ului, cu declaraţiile cetăţeanului ungur Bojtor Vilmos, care a recunoscut că prin mai multe firme ale sale disimula şpăgile plătite de Roatiş, de Rus şi de patronul Keviep, Miklossy Ferenc, atât direct, cât şi prin fiul său, Miklossy Laszlo, pentru ca în final să fie livrate cash către Kiss şi Mudura, dar şi cu interceptări ale unor convorbiri telefonice care arătau relaţiile dintre politician şi afacerişti (interceptări realizate de SRI în baza unor mandate de siguranţă naţională emise încă din 2002 de Înalta Curte), în primăvara lui 2014 DNA Oradea a anunţat existenţa dosarului, iar în 2015 i-a trimis în judecată pe toţi inculpaţii, cu excepţia lui Alexandru Mudura (foto), între timp decedat.

La Tribunalul Bihor, procesul a pornit cu stângul: mai bine de 10 luni, dosarul a bătut pasul pe loc deoarece Kiss a cerut desecretizarea deciziilor ÎCCJ prin care SRI îl înregistrase în baza mandatelor de siguranţă naţională, care se emit în situaţii în care există indicii că persoana vizată ar putea constitui o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Dacă în convorbiri se găsesc indicii ale unor fapte penale, SRI e obligat să transmită informaţiile parchetelor, în funcţie de natura lor, ceea ce s-a şi întâmplat şi în cazul lui Kiss, în dosarul căruia convorbirile au devenit într-un final, după ce au fost ţinute ani în şir la sertar, probe. În final, politicianul a primit încheierile prin care instanţa supremă a autorizat ascultările, procesul propriu-zis începând abia în martie 2016, când judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului a decis că toate probele fuseseră adunate legal de DNA.

Ajutor de la CCR

După aproape doi ani de judecată, în care s-au făcut expertize şi s-au audiat martori şi inculpaţi, procesul părea că se apropie de deznodământ, prima sentinţă fiind aşteptată până în vară. Din nou, însă, a intervenit o surpriză: miercurea trecută, Curtea Constituţională a anunţat că a admis parţial o excepţie de neconstituţionalitate invocată de Beniamin Rus în 2016, vizând o parte din Legea 51/1991 privind securitatea naţională.

CCR a declarat neconstituţională o prevedere din articolul 3, conform căruia reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale "subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni ce au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale".

Concret, CCR a spus că este neconstituţională sintagma "aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români", deoarece aceasta nu face deosebire între infracţiunile de drept comun şi infraţiuni grave, care pot fi ameninţări la adresa securităţii naţionale. Consecinţa practică? Interceptările realizate de SRI în numele siguranţei naţionale ar putea încălca drepturile persoanei la viaţă privată.

Dornică de promovare

Cu această interpretare, avocaţii lui Rus, Kiss şi ai celorlalţi inculpaţi ar putea cere eliminarea transcrierilor interceptărilor din probatoriul strâns de DNA împotriva lor. Cel care va hotărî este judecătorul, iar dacă va aproba solicitarea, sentinţa pe care o va pronunţa va trebui să facă abstracţie de informaţiile din înregistrări.

Pe de altă parte, însă, nici nu e sigur că judecătoarea de la Tribunal va apuca să se pronunţe. BIHOREANUL a aflat că, în urma promovării unui examen, magistratul a obţinut un grad profesional superior, de judecător de Curte de Apel, şi intenţionează să şi-l valorifice, prin promovare. În acest caz, tot în baza unei decizii a CCR, s-ar putea repeta ce s-a întâmplat anul trecut la ÎCCJ în dosarul liderului PSD Liviu Dragnea privind angajarea ilegală a unor membre de partid la DGASPC Teleorman: prin înlocuirea uneia dintre judecătoarele din complet, procesul politicianului a trebuit reluat de la zero, ceea ce - evident - a tergiversat pronunţarea sentinţei.

Politrucii între ei

Dacă procurorii pot fi îngrijoraţi că o parte din rechizitoriu va fi anulată în baza deciziei CCR privind interceptările şi că procesul ar putea fi amânat de promovarea judecătoarei, bihorenii de rând, cei care alimentează prin taxe şi impozite bugetul judeţului, au şi ei toate motivele să se simtă afectaţi. Iar asta din cauza Consiliul Judeţean, care trenează recuperarea prejudiciului de 6,13 milioane euro produs prin faptele lui Kiss.

Blatul în acest sens a început, de fapt, în 31 martie 2015, când DNA Oradea a trimis dosarul în judecată şi, conform legii, a cerut CJ să comunice dacă se constituie sau nu parte civilă, pretinzând repararea pagubei, opţiune ce putea fi exprimată doar înaintea primului termen de judecată. Au primat însă interesele politice ale celor care conduceau atunci CJ: preşedinte Cornel Popa şi vicepreşedinţii Ioan Mang şi Alexandru Kiss. Ca urmare, în 24 aprilie 2015 consilierii din coaliţia PNL-PSD-UDMR, dar şi cei din PDL, interesaţi să menţină relaţii bune cu partidul maghiar, au adoptat HCJ 98/2015 prin care, deşi luau act că DNA le-a pus la dispoziţie un Raport de constatare a prejudiciului, au decis că CJ "nu se constituie parte civilă" în dosarul penal şi că pe viitor, "în măsura stabilirii unui prejudiciu, se va adresa instanţei civile în vederea recuperării acestuia".

De atunci au trecut aproape 3 ani, adică perioada în care, potrivit legii, se prescrie dreptul de a pretinde recuperarea prejudiciului printr-un proces separat de cel penal, de natură civilă, calculat de la data de 31 martie 2015, când DNA a comunicat prejudiciul conform Raportului de constatare întocmit - atenţie - în baza documentaţiilor primite în timpul anchetei chiar de la CJ.

Sabotaj pe "mute"

Motivul pentru care CJ n-a mişcat un deget este, după cum a aflat BIHOREANUL, şocant: un "sabotaj" al Direcţiei Economice, care nu numai că nu a întreprins niciun demers pentru repararea pagubei, ci refuză de-a dreptul să admită că judeţul a suferit vreun prejudiciu!

Atitudinea i-a îngrijorat până şi pe juriştii instituţiei. Aflaţi în subordinea lui Sarkadi Zsolt, şeful Direcţiei de Administraţie Publică Locală, aceştia au cerut anul trecut, pe 24 noiembrie, ca Direcţia Economică să le pună la dispoziţie o adresă referitoare la existenţa şi la valoarea prejudiciului. Şefa interimară a Direcţiei Economice, Gabriela Plugar, fostă adjunctă docilă pe vremea lui Kiss, promovată în funcţie de actualul preşedinte Pasztor Sandor, în loc să dea răspunsul, le-a trimis pe 28 decembrie, deci după mai bine de o lună, o... opinie juridică. Şi anume că "dreptul judeţului Bihor la acţiunea civilă se naşte abia după pronunţarea hotărârii judecătoreşti în dosarul penal". Altfel spus, CJ n-ar trebui să facă nimic până se termină procesul intentat fostului preşedinte, în ciuda riscului să "expire" perioada când instituţia are dreptul să revendice cele 6,13 milioane euro.

În primele zile lucrătoare din noul an, pe 5 ianuarie 2018, Serviciul Juridic a pus din nou în vedere că acest drept s-a "născut" în 31 martie 2015, de la comunicarea DNA, subliniind că termenul de "valabilitate" va dura doar până la 31 martie 2018, motiv pentru care a cerut din nou să i se comunice dacă Direcţia Economică îşi însuşeşte acest prejudiciu, dar şi dacă l-a evidenţiat în contabilitatea CJ, ca pe orice creanţă pe care instituţia o are de încasat.

Ping-pong

Dată fiind lipsa de colaborare a Direcţiei Economice, care s-a mulţumit să răspundă că nu are specialişti care să calculeze prejudicii şi că nici Curtea de Conturi nu a identificat vreo pagubă produsă de Kiss prin vânzarea terenurilor către Selina, pe 29 ianuarie Serviciul Juridic i-a trimis preşedintelui Pasztor o informare prin care a solicitat promovarea de către acesta a procesului civil, "cu sprijinul Direcţiei Economice", elaborând şi un proiect de HCJ în acest sens.

Proiectul urma să fie votat în şedinţa din 30 ianuarie. Numai că, deşi inclus pe ordinea de zi din acea zi, a fost retras brusc, înainte de începerea reuniunii, Pasztor motivând că era nevoie de un "material mai larg", ce urma să fie dezbătut la următoarea şedinţă, programată pe 15 februarie. Atât doar că aceasta nu a mai avut loc, din motivul deja ştiut: consilierii PNL nu s-au prezentat, ca ripostă la faptul că la împărţirea bugetului, ce urma să fie votată în aceeaşi zi, nu primeau bani şi primarii liberali, dar şi pentru a bloca validarea celui de-al 18-lea consilier al coaliţiei PSD-UDMR-ALDE.

Prinsă cu minciuna

Ca urmare, juriştii CJ au luat-o iarăşi de la capăt: pe 19 februarie au cerut din nou un "punct de vedere" Direcţiei Economice, care după patru zile, sub semnătura directoarei Gabriela Plugar, a repetat că nu este de competenţa acesteia să stabilească existenţa prejudiciului şi întinderea lui.

Mai mult, Plugar a arătat că a luat cunoştinţă că ar exista un prejudiciu abia anul acesta, pe 5 ianuarie 2018, când juriştii i-au comunicat că prejudiciul fusese stabilit de DNA şi că valoarea acestuia putea suferi modificări. O minciună! Economista-şefă a făcut-o pe neştiutoarea în condiţiile în care ea însăşi fusese audiată de procurori în timpul anchetei, iar anul trecut şi de judecătoare, tocmai în legătură cu faptele lui Kiss şi cu consecinţele acestora. Culmea, în instanţă funcţionara făcea pe neştiutoarea şi cu privire la licitaţiile trucate, zicând că rolul său s-a limitat la... a sta la masa comisiei.

De bună seamă, însăşi lipsa oricărei poziţii a CJ privind prejudiciul a fost invocată în proces ca argument în apărarea lui Kiss, care a declarat că se simte judecat pe nedrept de vreme ce instituţia nu îi impută nicio pagubă!

"Favorizarea făptuitorului"

Şeful DGAPL, Sarkadi Zsolt, a confirmat informaţiile BIHOREANULUI, recunoscând că Direcţia Economică nu a făcut "nimic" pentru ca CJ să poată deschide procesul civil, în ciuda gravităţii situaţiei dictate de apropierea termenului de prescripţie. "Colega (n.r. - Plugar) a fost şi martor în procesul dlui Kiss, iar dacă eşti martor într-un proces e interesantă afirmaţia că nu ştii despre prejudiciu", constată şi directorul.

Sarkadi susţine că demersurile pentru deschiderea procesului civil nu au fost declanşate deoarece "s-a aşteptat" finalizarea procesului penal, pe considerentul că dacă acesta se va încheia cu o achitare a fostului preşedinte, acţiunea civilă nu ar mai fi trebuit pornită, iar dacă, dimpotrivă, Kiss ar fi fost condamnat, aceasta era obligatorie şi chiar s-ar fi încheiat mai repede. În toamnă, însă, constatând că procesul penal mai putea dura şi după termenul de prescripţie, juriştii CJ au decis să acţioneze.

Directorul afirmă că i-a explicat preşedintelui Pasztor situaţia şi "miza", care este atât de natură financiară, cât şi penală: în cazul condamnării lui Kiss, CJ nu doar că va fi obligat de Curtea de Conturi să acopere paguba de 6,13 milioane euro, iar după prescripţie nu va putea să se îndrepte împotriva fostului şef, dar persoanele responsabile din instituţie ar putea şi să fie învinuite de favorizarea făptuitorului. "Domnul preşedinte a înţeles şi a optat să facem un proiect de HCJ pentru promovarea acţiunii civile pe suma stabilită de DNA ca prejudiciu".

Promisiune pentru acţiune

Directorul spune că deschiderea procesului civil împotriva lui Kiss va avea loc chiar şi fără "cooperarea" Direcţiei Economice, ba chiar şi fără aprobarea consilierilor judeţeni, în cazul în care PNL-iştii, la fel ca pe 15 februarie, vor lipsi de la şedinţa următoare, programată la mijlocul lunii. "Potrivit legii, promovarea acţiunii civile se poate face şi prin dispoziţie de preşedinte, care va trebui ulterior aprobată prin Hotărâre a Consiliului", spune Sarkadi.

Cât despre şefa Direcţiei Economice, Gabriela Plugar, care a ţinut pe loc demersurile mai bine de trei luni, aceasta s-a dovedit la fel de necooperantă şi faţă de BIHOREANUL, refuzând orice explicaţii, pe motiv că i-ar interzice să se pronunţe Codul de conduită al funcţionarilor publici. Adică se teme mai tare de o ipotetică acţiune disciplinară împotriva sa decât de riscul de a fi acuzată de "ştergerea" unei datorii de milioane de euro pe care instituţia ar trebui s-o  recupereze de la fostul atotputernic elnök Kiss...

ALT NON-COMBAT
Nu acţionează decât siliţi

Protejarea lui Alexandru Kiss de către angajaţii CJ prin pasivitate şi inacţiune este un obicei parcă înscris în "ADN-ul" acestora. Ca dovadă, funcţionarii au luat măsuri pentru recuperarea unui alt prejudiciu legat de aceeaşi afacere a vânzării fostelor unităţi militare abia când au fost obligaţi imperativ de Camera de Conturi Bihor.

În urma unui control desfăşurat în primăvara anului 2014, după ce DNA a făcut publică existenţa dosarului Kiss, inspectorii au descoperit că CJ, în ciuda unei Hotărâri în acest sens, n-a urmărit dacă Selina s-a achitat de obligaţiile contractuale asumate în 2006, la cumpărarea terenurilor, şi anume ca în 4 ani să edifice 4.000 de apartamente. Non-combat a făcut şi o comisie mixtă formată din aleşi (între care fostul şi actualul vicepreşedinte Ioan Mang) şi funcţionari, pentru monitorizarea derulării contractelor, activitatea acesteia fiind formală.

Consiliului Judeţean i s-a cerut să aplice clauzele de rezoluţiune a contractelor fără sultă, adică să recupereze de la Selina, fără a-i înapoia banii încasaţi pe ele în 2006, terenurile pe care firma nu a ridicat nicio construcţie, în valoare de 7,87 milioane lei. Un proces în acest sens este pe rolul instanţei.