Judecata voturilor: Consiliul Judeţean a dat în judecată PNL Bihor fiindcă nu votează "pentru"

Scandalul politic din Consiliul Judeţean Bihor, început tumultuos după alegerile din iunie 2016, nu doar că nu se stinge, dar capătă dimensiuni noi.

Supărat că, din opoziţie, cei 17 consilieri judeţeni ai PNL Bihor îi pun consecvent piedici, trântind prin vot, mai multe proiecte, ba mai mult, au obţinut în justiţie o primă victorie împotriva noii conduceri UDMR - PSD - ALDE, preşedintele Pásztor Sándor s-a hotărât să-i "pârască" pe aceştia judecătorilor, iniţiind un proces unic în istoria judeţului, dacă nu a ţării. BIHOREANUL a aflat ce "abuzuri" denunţă şeful CJ, dar şi cum demonstrează "pârâţii" că acţiunea e aberantă...

Nişte "abuzivi"

Săptămâna trecută, în ciuda protestelor aleşilor PNL, Consiliul Judeţean a adoptat o hotărâre prin care preşedintele Pásztor Sándor a fost mandatat să plătească din banii judeţului o casă de avocatură care să reprezinte instituţia într-un proces nemaipomenit. Este vorba despre o "acţiune în constatare", deschisă deja, în luna mai, de CJ împotriva filialei PNL Bihor, primul termen fiind fixat pe 13 septembrie la Judecătoria Oradea.

Cauza este inedită fiindcă reclamanta cere instanţei să constate că aleşii liberali de la judeţ îşi exercită "abuziv, sfidător şi cu rea credinţă" mandatele, prin faptul că nu votează proiectele care le sunt propuse de către executiv. Ba mai mult, Pásztor a cerut ca "pârâta" formaţiune liberală să fie obligată "să repare neîntârziat prejudiciul material, respectiv cel de imagine" cauzat Consiliului Judeţean prin atitudinea consilierilor. Deci, pe viitor, aceştia să fie mai cuminţi...

Ba voi aţi fost răi!

BIHOREANUL a cerut şi a primit de la Judecătoria Oradea atât cererea de chemare în judecată, cât şi întâmpinarea cu contraargumente depusă de avocatul PNL Bihor. Prima dintre ele, semnată de Pásztor, este întinsă pe 8 pagini şi e presărată cu greşeli gramaticale şi expresii patetice. Liberalii sunt acuzaţi că au avut "o atitudine contrară spiritului democratic" încă de la constituirea noului Consiliu. După cum se ştie, în primăvară, Tribunalul Bihor le-a dat dreptate PNL-iştilor şi a conchis că alegerea preşedintelui Pásztor Sándor şi a vicepreşedinţilor Ioan Mang şi Traian Bodea s-a făcut fără respectarea prevederilor legale, inclusiv a celor privind votul secret.

Ei bine, în noul proces deschis de Pásztor, acesta susţine că, în mod premeditat, liberalii ar fi boicotat primele două şedinţe de constituire şi şi-au "fabricat probe" pentru un viitor proces în cea de-a treia, prin gesturi precum plecarea lui Dacian Foncea din Comisia de Validare a voturilor. "Premeditarea acţiunilor este evidentă şi din declaraţia domnului Mircea Mălan (n.r. - cel care a candidat primul pe lista PNL), care afirma: «Vom face tot ceea ce este posibil, vom utiliza toate mijloacele… Ne vom bate până la capăt»".

Pârâţi că n-au votat

Pásztor susţine apoi că din iunie 2016 şi până în prezent "pârâta PNL continuă şirul abuzurilor de drept, acţiunilor de rea credinţă" şi nu face "o opoziţie democratică" în interesul locuitorilor din Bihor. De ce? Cei 17 aleşi liberali au respins, şi deci blocat, mai multe proiecte care aveau nevoie de două treimi din voturile celor 35 de consilieri.

În documentul depus la Judecătorie sunt înşiruite 9 exemple distincte, între care un proiect de hotărâre privind înaintarea cu proiectul Drumul Apusenilor, reabilitarea unor drumuri judeţene, reluarea licitaţiei pentru construirea unui terminal nou la Aeroport, precum şi chestiuni "tehnice" ca aprobarea inventarelor cu bunurile judeţului, solicitată de Camera de Conturi şi taxată cu 50 lei pentru fiecare zi de întârziere.

"Oare acest prejudiciu creat intenţionat prin abuzul de drept de cine va fi achitat până la urmă?", întreabă Pásztor instanţa. Şeful CJ vorbeşte şi despre posibile prejudicii la proiecte europene cauzate de votul exprimat de PNL, dar şi de faptul că Serviciul de Permise şi Paşapoarte risca să rămână fără sediu pentru că liberalii n-au votat, de două ori, prelungirea contractului de comodat al spaţiului.

PNL, "pericol iminent"

Merită precizat, însă, că cele mai multe dintre proiectele date ca exemple de "abuz" au fost votate şi deci deblocate între timp de aleşii liberali, între care Drumul Apusenilor şi terminalul Aeroportului. La momentul depunerii plângerii, însă, Pásztor scria că a demonstrat "pericolul iminent la care sunt expuşi locuitorii judeţului Bihor, respectiv existenţa prejudiciilor datorită atitudinii abuzive şi continue ai (!) PNL Bihor prin consilierii judeţeni". El a cerut, în consecinţă, instanţei să-i oblige pe liberali "să repare prejudiciul cauzat", fără să explice însă cum anume ar trebui făcut acest lucru.

Pásztor încheie apoteotic: "Considerăm că am argumentat suficient faptul că pârâta îşi continuă să exercite (!) mandatul în Consiliul Judeţean în mod pro causa, abuziv, sfidător, creând în continuu (!) prejudicii cuantificabile fără dar şi poate (!) în sume concrete de bani cât şi prejudicii de imagine instituţiei reclamantei".

Acţiune… greşită  

Încă de când a fost anunţată în plenul CJ, acţiunea în instanţă a fost catalogată drept absurdă de PNL-işti. "Ne daţi în judecată că nu vă votăm proiectele. Poate o să ne şi împuşcaţi dacă vi se dă dreptate", spunea liderul grupului, Ionel Avrigeanu. În întâmpinarea depusă între timp în instanţă, avocatul liberalilor, Florin Marinău, desfiinţează punct cu punct cererea, arătând - întâi de toate - că ea este greşit îndreptată împotriva PNL Bihor, care nu are calitate procesuală câtă vreme chiar reclamantul se plânge de "acţiunile unor consilieri judeţeni, persoane fizice".

În al doilea rând, acţiunea ar fi inadmisibilă şi fiindcă e formulată greşit: "O cerere în care se invocă existenţa unui prejudiciu şi se solicită repararea acestuia nu este acţiune în constatare (n.r. - prin care se poate face doar constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept)". În plus, adaugă Marinău, cum CJ cere repararea unui prejudiciu, "ar trebui să precizeze şi în ce constă prejudiciul şi modul în care acesta ar trebui reparat, adică ce anume să dispună instanţa împotriva pârâtei". Or, aceste detalii nu apar în chemarea în judecată.

"De Gheorghiu Dej şi Ana Pauker"

Acţiunea ar fi inadmisibilă şi pentru că o sentinţă într-un astfel de caz ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat. Adică o instanţă ar obliga aleşii unui judeţ să voteze cum li se cere, împiedicându-i, deci, să-şi exprime, democratic opţiunile. Marinău încheie precizând că aleşii PNL nu au blocat activitatea CJ, ci "au votat şi votează pentru aprobarea unor proiecte pe care le consideră oportune şi legale, respectiv împotriva altora ca inoportune şi/sau nelegale".

Contactat pe acest subiect, preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, consideră şi el că situaţia este "aberantă" şi "hilară". "Este un caz unic în istoria democraţiilor, în care o putere, indiferent că e locală sau parlamentară, dă în judecată opoziţia pentru că nu-i votează materialele. Gândiţi-vă ce hilar ar fi dacă majoritatea republicană din Congresul American ar da în judecată opoziţia democrată că nu-i votează iniţiativele. CNN-ul ar face Breaking News pe această aberaţie! La noi pare o chestie normală…". Edilul este convins că acţiunea este menită să pună presiune pe liberali: "Ei ştiu că acest proces nu are nici un temei, dar vor să-i mai hărţuiască pe consilierii PNL. E ruşinos, e de Gheorghiu Dej şi Ana Pauker…".

Rămâne de văzut dacă şi judecătorii vor fi de aceeaşi părere...

NOI ALEGERI?
Timişoara dă verdictul!

În primul proces între forţele politice din Consiliul Judeţean, PNL Bihor a primit, în martie, câştig de cauză la Tribunalul Bihor, care a dispus anularea hotărârilor prin care Pásztor Sándor, Ioan Mang şi Traian Bodea au fost aleşi preşedinte, respectiv vicepreşedinţi pentru mandatul 2016-2020, numindu-le "nelegale şi netemeinice".

Instanţa a confirmat acuzele PNL-iştilor şi anume că şedinţa de constituire din 28 iunie trebuia condusă de un preşedinte ales prin vot deschis, nu de decanul de vârstă, că, deşi era imperativ, secretul votului nu a fost respectat, o parte dintre consilierii PSD, UDMR şi ALDE arătându-şi reciproc buletinele, precum şi că, după retragerea din sală a lui Dacian Foncea, Comisia de validare nu mai avea "o compunere care să respecte exigenţele legii".

Cei trei şefi ai CJ Bihor au atacat sentinţa la Curtea de Apel Oradea, obţinând apoi strămutarea la Curtea de Apel Timişoara, unde termenul de judecată e stabilit pe 28 septembrie. Dacă decizia Tribunalului va fi menţinută printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, alegerile pentru conducerea CJ vor trebui reluate.