„Fraţi” iertaţi: Cum a scăpat chestorul Liviu Popa, fostul şef al Poliţiei Bihor, de acuzaţiile de corupţie

DNA Oradea a înregistrat un nou eşec pe 19 aprilie, când Curtea de Apel Timişoara s-a pronunţat asupra unuia dintre cele mai grele dosare de corupţie instrumentate în Bihor, având ca protagonişti un întreg lot de poliţişti, în frunte cu fostul şef al Inspectoratului Judeţean, chestorul Liviu Popa.

Potrivit procurorilor, în Poliţia bihoreană şpăgile deveniseră, pur şi simplu, "elemente de viaţă specifice obişnuinţei", iar unii şefi luau mită "în mod repetat în legătură cu atribuţiile de serviciu, pentru a favoriza persoane implicate în dosare penale".

Probele adunate nu i-au convins, însă, pe judecătorii timişoreni, care i-au achitat pe toţi inculpaţii, stabilind, bizar, doar un simplu avertisment pentru chestorul între timp pensionat şi pentru unul dintre amicii săi, judecătorul Ovidiu Galea, fiindcă şi-au ascuns apartenenţa la Masonerie, calitate în care şi-au ajutat, zic procurorii, "fraţii" ce aveau probleme cu legea.

Ploaie de stele

Vedetele dosarului DNA Oradea sunt chestorul Liviu Popa, fost şef al Poliţiei Bihor, comisarul şef Remus Indrei, şef al Poliţiei Beiuş, ginerele acestuia, Eugen Balint, comisarul şef Dorin Vesa, fost şef al Poliţiei Rurale Beiuş, agenţii şefi Gheorghe Bat şi Raul Rotar, şefi la posturile de Poliţie Pietroasa şi respectiv Cărpinet, dar şi Minodora Pătroc, consilier la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, foştii viceprimari din Remetea şi din Roşia, Nicolae Bodea şi Ioan Simea, plus judecătorul Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor.

După dezbateri prelungite pe doi ani, instanţa din Timişoara a dispus achitări pentru toţi inculpaţii, pe considerentul că faptele imputate fie nu sunt prevăzute de legea penală, fie nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzută de lege, motivarea nefiind încă redactată, pentru a se înţelege ce înseamnă, concret, acest lucru.

Cert e că judecătorii au dispus o singură sancţiune, pentru chestorul Liviu Popa şi judecătorul Ovidiu Galea, prinşi că au omis să îşi declare apartenenţa la Masonerie. Sancţiune, vorba vine, căci de fapt instanţa a renunţat la aplicarea unei pedepse, dispunând în locul ei câte un banal avertisment şi obligându-i pe cei doi să achite statului 2.500 lei cu titlul de "cheltuieli judiciare cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată pentru care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei". Hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată în termen de 10 zile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Atac la DNA

Avocatul chestorului Liviu Popa, Ioan Banciu, a declarat BIHOREANULUI că soluţia este corectă, "raportat la probele care au existat în dosar", dar va fi atacată totuşi de clientul său în ce priveşte motivul achitării ales de magistraţi, solicitând să se constate că "fapta nu există". Legat de sancţiunea aplicată pentru acuzaţia de fals în declaraţii, avocatul susţine că aşteaptă motivarea. "Sincer, nu am înţeles de ce s-a aplicat acel avertisment, din moment ce s-a decis renunţarea la aplicarea unei pedepse". 

Mai abrupt în declaraţii, avocatul Răzvan Doseanu, care i-a reprezentat pe Minodora Pătroc, Dorin Vesa şi Eugen Balint, a bagatelizat dosarul procurorilor anticorupţie, dând vina, ca de obicei, pe fostul şef al DNA Oradea, Ciprian Man, despre care a repetat că "se credea Dumnezeu". Neuitând să sublinieze că unul dintre inculpaţi, şi anume fostul şef al Postului de Poliţie Pietroasa, Gheorghe Bat, a murit după trimiterea în judecată, Doseanu l-a săgetat din nou pe Man: "Eu mă întreb ce explicaţii poate să dea Man Ciprian, ca procuror, când a formulat zeci de acuzaţii de corupţie care mai de care mai caraghioase - mită reprezentând cozonaci, plăcinte, săparea unui şanţ etc. - pentru care instanţa a dispus achitări". 

O instituţie cangrenată

În urmă cu doi ani, BIHOREANUL (facsimil) descria în serial faptele, deloc puţine, pentru care a fost pus sub inculpare "lotul poliţiştilor", în baza rechizitoriului care prezenta Poliţia Bihor ca pe o instituţie cangrenată de corupţie.

Dosarul pornise, iniţial, de la fapte din categoria "muscă" ale şefilor de post din Pietroasa, Gheorghe Bat, şi din Cărpinet, Raul Rotar, pentru care procurorii susţineau că şpaga era la ordinea zilei, agenţii intervenind unii la alţii să-şi scape cunoştinţele de amenzi, concomitent ungându-şi şefii - pe comisarul şef Remus Indrei, şef al Poliţiei Beiuş, şi pe comisarul şef Dorin Vesa, fost şef al Poliţiei Rurale Beiuş - cu plăcinte, materiale de construcţii, petreceri. Aceştia, la rându-le, îi "recompensau" cu calificative "foarte bine", concedii peste rând şi scutirea de sarcini de serviciu. Lui Rotar, procurorii DNA i-au reproşat şi că a protejat "contra cost" firmele care exploatau la negru pietrele ornamentale, aceeaşi acuzaţie fiind formulată şi la adresa inspectoarei de la APM Bihor, Minodora Pătroc.

Comisarul şef Vesa, pe de altă parte, a fost acuzat şi că a primit de la Nicolae Bodea şi Ioan Simea, viceprimari ai comunelor Remetea şi respectiv Roşia, mai multe foloase necuvenite pentru a închide ochii la faptul că, deşi nu aveau voie, cei doi administrau în fapt şi societăţi comerciale.

Termopane, depanări

Chestorului Liviu Popa şi şefului Poliţiei Beiuş, comisarul şef Remus Indrei, DNA le-a reproşat că i-ar fi cerut fostului primar PNL al Beiuşului, Adrian Domocoş, să amenajeze sediului Poliţiei locale, în timp ce acesta avea dosare penale în anchetă. Popa ar fi primit mită şi "pe persoană fizică", căci Domocoş i-ar fi suportat cheltuielile pentru "prestarea de servicii/lucrări în vederea racordării la reţeaua de curent electric a locuinţei sale", situată pe Dealul Viilor din Oradea.

Tot lui Popa i s-a imputat şi că, în martie 2015 - iulie 2016, a avut o înţelegere cu administratorul firmei Tophaus Impex din Oradea, Varga Zoltan, la care şi-a reparat, "de-a moaca" Audi-ul şi Mercedes-ul personal, BMW-ul soţiei, precum şi BMW-ul şi un ATV al fostului ministru Vasile Blaga. Valoarea reparaţiilor s-a ridicat la 8.500 lei, sumă pe care chestorul a achitat-o, în final, după ce a aflat că e cercetat de DNA.

La schimb, zic procurorii, toate reparaţiile autoturismelor de marcă străină ale IPJ Bihor s-au realizat la Tophaus, fără să se facă vreo procedură de achiziţie a acestor servicii. Reprezentanţii Serviciului Logistic nu au verificat niciodată dacă reparaţiile erau necesare şi dacă ele se făceau cu adevărat, cu piesele trecute în devize şi la valorile consemnate în facturi, recepţiile fiind pur formale.

Venerabilul Maestru

Atât şeful Poliţiei cât şi judecătorul Ovidiu Galea au fost inculpaţi, de asemenea, pentru că au aderat la Masonerie fără a menţiona asta în declaraţiile de interese. Potrivit procurorilor, Liviu Popa s-a înscris în Marea Lojă Naţională din România în 2007, ca "ucenic" în Loja Ţara Crişurilor nr. 162, devenind în martie 2009 Maestru, iar apoi Venerabil, adică şef, precum şi Naş, iniţiind la rându-i alţi noi membri. Ofiţerul n-a menţionat, însă, adeziunea în nicio declaraţie de interese, din 2008 până în 2015.

În martie 2014 a intrat în Lojă şi judecătorul Ovidiu Galea, în "Petiţia de iniţiere" arătând inclusiv că absolvise Şcoala de Ofiţeri a Ministerului de Interne, iar printr-un "Angajament" obligându-se să respecte Constituţia şi Regulamentul masonic, ce fixau ca îndatorire esenţială ca "fraţii" să se ajute în orice împrejurare.

Deşi poate părea o bagatelă, până la urmă această din urmă acuzaţie a DNA a fost singura care a fost sancţionată la finalul unui proces întins pe 2 ani la Curtea de Apel Timişoara. Cu un banal avertisment, ce-i drept, ca şi când cei doi "militaro-masoni" ar fi nişte oameni simpli prinşi la prima abatere, nu doi "oameni ai legii", cu îndatoriri şi responsabilităţi...

LA DISPOZIŢIE
Plimbări cu "nino-nino"

Un aspect colateral descris în rechizitoriu referitor la chestorul Liviu Popa a fost modul discreţionar în care acesta dispunea, după bunul plac, de maşinile din parcul auto al instituţiei şi de agenţii şi şoferii Poliţiei. Atât declaraţiile acestora, cât şi convorbirile telefonice dintre aceştia şi chestor ori membri ai familiei sale arată că ofiţerul folosea maşinile Poliţiei ca pe nişte taximetre sau vehicule de curierat, pentru a-şi rezolva absolut orice nevoie personală: trimiţându-le, cu şoferi cu tot, să-i cumpere ţigări, să-i achite ratele la bancă, să-i cumpere medicamente pentru soţie şi s-o ducă la cumpărături, să-i ducă pe amândoi la petreceri şi chiar la nunţi, să le ducă fiica la meditaţii şi fiul la prietenă, băiatul ajungând chiar să opteze cu ce maşină să fie dus, alegând între limuzina Audi A4 şi SUV-ul Jeep Cherokee. Despre aceste fapte judecătorii au apreciat, probabil, că nu au fost săvârşite "cu vinovăţia prevăzută de lege".