Lumea la picioare: Jurnalistul orădean Pengő Zoltán face o călătorie pe jos până în Tibet (FOTO)

Dacă nu aţi auzit niciodată de cărturarul Kőrösi Csoma Sándor, un transilvănean care a studiat asiduu istoria, religia şi politica Tibetului, nu vă simţiţi ruşinaţi. Puţini ştiu cine a fost Kőrősi, şi tocmai asta vrea jurnalistul orădean Pengő Zoltán să schimbe.

Zoli a decis să reediteze o călătorie pe care Kőrősi a făcut-o în urmă cu 200 de ani, aşa că a pornit pe jos spre Tibet. Zilele trecute, orădeanul se afla deja în Turcia şi atinsese borna de 2,5 milioane de paşi. Până să ajungă la destinaţie, va mai face de două ori pe-atât!

De plictiseală...

Probabil, oricine ar porni într-o călătorie lungă de 7.000 de kilometri ar căra după el un bagaj mare. Pengő Zoltán are asupra sa doar un rucsac, dar şi aşa, în fiecare zi, cele 10 kilograme îi par prea grele. Bărbatul în vârstă de 52 de ani a pornit într-o curajoasă călătorie pe jos, spre Tibet, podişul asiatic aflat la nord-est de Himalaya.

De profesie jurnalist, meserie pe care o practică de aproape trei decenii, Zoli visează de mult la această aventură. A decis abia acum să pornească la drum pentru că se simţea plictisit. În ultimii 10 ani, a colaborat cu un site de ştiri în limba maghiară şi a lucrat la o firmă de studii de piaţă, din Cluj. "În ultima perioadă, mă simţeam plafonat şi plictisit. Am vrut să fac o schimbare majoră în viaţa mea. A umbla 7.000 de kilometri pe jos chiar e diferit", mărturiseşte el.

Pe urmele lui Kőrösi

Pe 1 septembrie, Zoli a pornit la drum. Deloc întâmplător, punctul de plecare a fost oraşul Aiud, iar destinaţia este oraşul Zangla, din regiunea tibetană Ladakh, repere alese pentru că, în noiembrie 1819, Kőrösi Csoma Sándor (foto), un explorator şi filolog din Chiuruş (azi un sat în judeţul Covasna) a pornit tot din Aiud spre Tibet, mânat de dorinţa de a cunoaşte originile ungurilor.

Kőrösi a fost primul european care a ajuns în acele locuri şi nu le-a mai părăsit. Secuiul a scris primul dicţionar tibetan-englez şi este considerat părintele tibetologiei, ştiinţa care aprofundează istoria, religia şi limba din Tibet.

Pieton cu experienţă

Zoli l-a descoperit pe Kőrösi pentru că un sfert de veac s-a simţit budist. "Acum nu mă mai definesc aşa, deşi practic în continuare meditaţia budistă. Din moment ce aderi la o ideologie, eşti obligat să gândeşti şi să te manifeşti în cadrul ei. Eu vreau să gândesc autonom", explică jurnalistul. Mânat de curiozitate şi poftă de aventură, a decis să afle pe cont propriu ce înseamnă un periplu spre centrul filozofiei budiste, dorindu-şi totodată să îl facă pe Kőrösi mai faimos decât este. În plus, a dat călătoriei sale şi un caracter caritabil, promovând Yuppi Camp, un ONG care organizează tabere terapeutice pentru copii bolnavi.

Decizia de a călători pe jos a fost una logică. "Carnet de conducere nu am, pe bicicletă nu ştiu să merg. Eu circul adesea pe jos, probabil mai mult decât un român mediu", zice Zoli. S-a întrebat, înainte să pornească la drum, dacă ar trebui să se antreneze, dar a renunţat rapid la idee: "Ce să fi făcut, să fi mers 4.000 de kilometri, înainte să fac 7.000?". Pregătirea lui a însemnat studierea traseului şi economisirea banilor cu care să-şi asigure cazarea şi mâncarea, circa 6.000 de euro. În caz de nevoie, Zoli poate înnopta şi în cort, cărând după el echipamentul necesar.

Groaza de pe Valea Oltului

Zoli călătoreşte zilnic circa 30-33 de kilometri, iar după un periplu prin România şi Bulgaria, săptămâna trecută a ajuns aproape de graniţa estică a Turciei, în oraşul Agri. "Am trecut şi de borna de 2,5 milioane de paşi", spune el, mândru. Cu ajutorul unei aplicaţii din telefon, vede zilnic câţi paşi a făcut şi câţi kilometri a parcurs. "Mi s-a părut mai interesant să ţin socoteala paşilor. E ceva mai personal, paşii îmi aparţin".

Din călătoria sa de până acum, de peste 2.200 de kilometri, cel mai nesigur s-a simţit... în România. "Pe Valea Oltului, camioanele treceau la maxim 10 centimetri de mine. A fost ceva de toată groaza. Nu ştiu cum se încumetă unii să meargă cu bicicleta", spune orădeanul.

Călător cu steaguri

Turcia, ţară în care până acum Zoli n-a mai ajuns, a fost pentru el o mare surpriză. A umblat prin zone în care turiştii nu ajung niciodată şi a întâlnit oameni simpli, care n-au văzut prea mulţi străini. "Sunt curioşi, ar vrea să stea de vorbă cu tine, dar puţini ştiu engleză. Totuşi, te invită în casa lor, îţi oferă adăpost şi orice mai ai nevoie şi nu te lasă să plăteşti nimic".

A fost impresionat şi de nivelul de dezvoltare al Turciei, văzând în drumul său spitale noi, staţii de autobuz cu uşi culisante şi internet wireless gratuit (foto), campusuri universitare moderne. "Să pui întrebarea care ţară e mai dezvoltată, România sau Turcia, este absolut ridicol", s-a convins el. Şi turcii l-au plăcut. "M-am pricopsit cu două steaguri ale Turciei şi am aflat că e o mare onoare ca un turc să-ţi ofere un asemenea dar". Le-a pus în rucsac, unde mai are două steaguri: unul al României şi unul secuiesc, în cinstea lui Kőrösi.

Carpe diem

Zoli mai are puţini kilometri până în Iran, pentru care a obţinut viza, dar spre care, totuşi, nu se grăbeşte. Întreaga ţară este măcinată de proteste violente de stradă, după ce preţul benzinei a crescut brusc şi mult. "Aştept un pic, să văd dacă se potoleşte situaţia". Din Iran, va coborî în Pakistan, evitând Afganistanul, tot din motive de securitate. Apoi, cu paşi mai mici sau mai mari, după cum îl vor ţine puterile, va ajunge la destinaţie: Zangla.

Interesant este că nu şi-a făcut niciun plan pentru acel moment. "N-am idee cât voi sta acolo sau ce voi face. Sună bizar, dar nu mi-am făcut scenarii nici pentru Pakistan, cu atât mai puţin pentru Zangla. Sunt preocupat de momentul prezent", spune orădeanul.

Ştie sigur însă că, spre deosebire de Kőrösi Csoma Sándor, el se va întoarce acasă şi va rămâne jurnalist. Până atunci, Zoli ţine un jurnal de călătorie, pe pagina de Facebook dedicată aventurii sale, "The Kőrösi Project - From Transylvania to Ladakh", împărtăşind curioşilor cum este să ai, la propriu, lumea la picioare...