URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 18 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când s-a lucrat la brandul pentru Oradea, s-au făcut niște studii care să afle de la cetățeni percepția despre instituţiile orașului, despre modul de trai etc. Punctajul pe fiecare domeniu a fost de la 1 la 5, aceasta fiind nota maximă. Deși eșantionul era alcătuit din toate mediile, inclusiv din cel universitar, singurul punct în care Oradea a stat catastrofal, adică de nota 1, a fost Universitatea.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Cu mai puține spectacole decât în anii trecuți, mă așteptam să văd mai mulți spectatori la FITO 2019. Dar, la unele, mai ales la cele înscrise în concurs, au fost multe locuri libere în sală. Am bifat 5 zile din cele 8 ale festivalului și voi face o scurtă trecere în revistă a ceea ce am văzut.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat din cauza standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca un criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată. Boala se caracterizează prin anomalii metabolice şi prin complicaţii tardive ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
25 Ianuarie 2019, 08:18

Medicină cu „bube”: Sediul Facultăţii de Medicină din Oradea se ruinează văzând cu ochii (FOTO)

Medicină cu „bube”: Sediul Facultăţii de Medicină din Oradea se ruinează văzând cu ochii (FOTO) PERICOL PUBLIC. Sute de studenţi învaţă în clădirea Facultăţii de Medicină, riscând să le cadă în cap tencuiala, la fel cum riscă şi pietonii care trec prin faţa imobilului. Deşi în anii trecuţi s-au înregistrat accidente, prăvălindu-se chiar tencuiala din aula facultăţii, şefii Universităţii nu au găsit nicio soluţie pentru renovarea imobilului
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Fostă şcoală pentru comercianţii orădeni, impozantul palat ce găzduieşte Facultatea de Medicină are nevoie urgentă de tratament. Construită în urmă cu 126 de ani, clădirea se degradează zi de zi, fiind un pericol pentru studenţi şi profesori, dar şi o pată de ruşine pe obrazul oraşului.

După ce ani la rând n-a găsit soluţii pentru reabilitarea edificiului, acum Universitatea din Oradea îşi pune speranţa în Compania Naţională de Investiţii, care declarativ s-a oferit să achite lucrările de peste 10 milioane euro. Rămâne de văzut dacă o va şi face...

Din banii orădenilor

În anul 1892, Primăria Oradea a donat Halei Comercianţilor, o asociaţie profesional-patronală care ulterior a înfiinţat Camera de Comerţ, un teren aflat între malul Crişului Repede şi actuala Piaţă 1 Decembrie, cu condiţia strictă ca aici să fie ridicată o şcoală pentru negustori. Amplasamentul n-a fost ales întâmplător: în parcul de azi funcţiona atunci Piaţa Mare, adică viitorul "loc de muncă" al învăţăceilor...

fosta hală a comercianților, Facultatea de Medicină și FarmacieÎn toamna anului următor, graţie donaţiilor făcute de membrii Halei şi unei colecte publice, construcţia a şi început, după planurile arhitectului Rimanóczy Kálmán. Lucrările au durat doi ani, astfel că în 1895 aici a început să funcţioneze Şcoala Comercială (foto), unitate de învăţământ mediu.

Impunătoare nu doar prin dimensiuni, prin detaliile arhitecturale specifice stilului neoclasic şi cu detalii renascentiste, ci şi prin cupola uriaşă, clădirea nu a fost frecventată doar de cei care aspirau să devină comercianţi. Până când a fost finalizat Palatul Vulturul Negru (1908), sala festivă a Şcolii Comerciale a fost a doua cea mai elegantă şi spaţioasă clădire din Oradea, după cea a Teatrului, ca atare a găzduit numeroase evenimente culturale, îndeosebi concerte de muzică simfonică, şi tot aici îşi ţineau întrunirile partidele politice.

De la PCR la UO

Destinaţia clădirii s-a păstrat până după al Doilea Război Mondial, fiind schimbată în 1946, când aici s-a mutat organizaţia judeţeană a Partidului Comunist, iar apoi Institutul de Proiectări al judeţului. În aripa dinspre Criş au primit sediu revista Familia, cotidianul Crişana şi Comitetul judeţean de Cultură. În 1991, clădirea a intrat în proprietatea Universităţii şi a devenit sediul Facultăţii de Medicină. Azi, într-o încăpere de pe latura nordică mai funcţionează ghişeul de mică publicitate al Crişanei, la subsol o sală de sport, dar celelalte săli sunt folosite exclusiv de profesori şi studenţi.

La 126 de ani de la construire, superba clădire are mari probleme de aspect şi, mai ales, de rezistenţă. În acoperiş există atât de multe găuri încât apa curge în voie, prelingându-se pe tavane şi pereţi. În plus, tencuielile îşi arată vârsta şi se desprind adesea. În ultimii 4 ani, BIHOREANUL a arătat în mai multe rânduri că bucăţi de tencuială şi ornamente de pe faţadă s-au prăbuşit pe trotuare, incidente similare petrecându-se chiar şi în aula facultăţii, doar norocul făcând ca nimeni să nu fie rănit.

Pe lângă cârpeli, singura decizie luată de şefii facultăţii a fost să golească podul imobilului, ca nu cumva, sub greutatea obiectelor depozitate acolo, clădirea să se prăvălească peste oameni.

Fără soluţii

La nivel declarativ, reabilitarea sediului FMF a fost o prioritate pentru fostul decan Florian Bodog şi este şi pentru actualul şef, Adrian Maghiar. În realitate, însă, niciunul n-a făcut pasul de la vorbe la fapte. În mandatul său, Bodog a susţinut repetat că nu poate implementa niciun proiect cu fonduri europene, pentru că imobilul era girat pentru o linie de credit contractată de Universitate. Ulterior, ipoteca s-a mutat pe clădirea Bibliotecii din campus, fără însă ca la FMF să apară vreo echipă de constructori.

Adrian Maghiar, decanul Facultății de Medicină și Farmacie Oradea"De doi ani mă lupt să găsesc granturi de finanţare. L-am rugat şi pe Marcel Boloş (n.r. - şeful ADR Nord-Vest) să mă ajute, dar fără succes", spune actualul decan, Adrian Maghiar (foto). Profesorul aruncă săgeţi subtile şi spre conducerea Universităţii, zicând că alte clădiri din campus au fost cuprinse în proiecte de reabilitare, dar nu şi sediul FMF. "Dacă nici anul acesta nu găsim o variantă, facem lucrările pe banii facultăţii", zice decanul. Cât ar costa lucrările? "Câteva milioane de euro", spune Maghiar, fără să precizeze dacă FMF dispune de o asemenea sumă, ci limitându-se doar la a aminti că "suntem o facultate fără deficit".

Aşteptăm, vedem, nu ne-am gândit...

rectorul Universității din Oradea, Constantin BungăuLa cererea BIHOREANULUI, conducerea Universităţii a comunicat că a depus, anul trecut, un proiect de finanţare la Compania Naţională de Investiţii, care s-ar fi arătat dispusă să plătească reabilitarea. "Proiectul prevede şi amenajarea unor săli în mansardă. Aşteptăm veşti de la CNI", afirmă rectorul Constantin Bungău (foto).

Acesta susţine că lucrările ar costa aproximativ 50 milioane lei, adică peste 10 milioane euro, bani pe care bugetul Universităţii nu îi are. De altfel, tocmai costurile mari l-au oprit pe rector şi să acceseze fonduri europene. "În Programul Operaţional Regional, valoarea maximă (n.r. - a proiectelor) este de 30 milioane lei şi de aceea nici nu am aplicat", spune Bungău. Întrebat de ce nu a încercat să atragă suma maximă de bani europeni pentru cele mai stringente şi importante lucrări, iar pentru diferenţa rămasă să găsească o altă sursă de finanţare, rectorul recunoaşte senin că... nici nu s-a gândit la asta. "Nu ne-a venit această idee, dar mă voi documenta".

Bungău nici nu trebuia să caute departe soluţia, ci chiar la Primăria Oradea, un model naţional în atragerea de fonduri europene, municipalitatea eşalonând lucrările de reabilitare a Cetăţii tocmai pentru a se putea încadra în sumele maxime pe care le putea atrage. Dar probabil distanţa între campusul universitar şi centrul oraşului este prea mare...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1899 RON
  • 1 EUR = 4.7228 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON