URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 21 IANUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La cele 100 proiecte aflate în derulare, primarul Bolojan vrea să mai implementeze încă 172, dacă tot a reuşit să rezolve accesarea banilor de la UE. Practic, în felul acesta, în 2020 Bihorul are pe rol 273 lucrări, pentru că vine şi Consiliul Judeţean cu o investiţie. Mă gândesc că au de gând să termine terminalul neterminat, care trebuia terminat cu doi ani în urmă.
Zic şi eu
Adrian Cris
În urmă cu un deceniu, când îşi începea primul mandat, primarul Ilie Bolojan socotea corect că Oradea trebuie înnoită radical, atât prin refacerea sistemelor de apă-canalizare şi de termoficare, cât şi prin reabilitarea clădirilor din centrul istoric, aşa încât acestea să devină atractive inclusiv turistic. Apoi a declanşat cele mai vaste operaţiuni în ambele direcţii, în ciuda contestărilor formulate de adversari.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă nu mă înşel, era perioada în care preşedintele Iohannis se contra cu PSD pe marginea numirii unui premier, când Moise Guran a făcut o ediţie a emisiunii "România în direct" pornind de la întrebarea "Care ar fi cea mai potrivită persoană pentru a fi desemnată premier?". Ascultătorii au pomenit multe nume, inclusiv din zona non-politică, printre care, deloc surprinzător, şi al lui... Moise Guran. Ca de obicei, în situaţii critice, oamenii au nevoie de un om, un singur om, care să îi salveze. E posibil ca atunci să-i fi apărut jurnalistului gândul de mărire.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum am arătat săptămânile trecute, legislaţia noastră prevede posibilitatatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil. Dacă în episoadele anterioare am prezentat condiţiile de acordare a acestui ajutor, în continuare vom vedea procedura prin care ajutorul public judiciar poate fi obţinut.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Colica renală este o durere intensă la nivelul regiunii lombare şi abdominale determinată de obstacole organice sau funcţionale ale rinichilor şi căilor urinare. Obstacolele organice cele mai dese sunt calculii mobili din litiaza renală, cheagurile de sânge sau fragmentele de puroi din infecţiile cronice sau tumorile renale şi stenozele ureterale (modificări ale calibrului ureteral) din tuberculoza renală. Cele funcţionale sunt reprezentate de spasme ale musculaturii căilor urinare, care pot fi independente sau asociate cu obstacolele organice.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
05 Decembrie 2018, 19:53

Merită vizitat! Muzeul istoriei evreilor din Oradea şi Bihor a fost inaugurat (FOTO/VIDEO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Muzeul istoriei evreilor din Oradea şi Bihor a fost inaugurat, miercuri seară, în fosta sinagogă ortodoxă Aachvas Rein de pe strada Primăriei, în prezenţa primarului Ilie Bolojan şi vicepreşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Ovidiu Bănescu. 

Muzeul a fost amenajat în stil modern şi cuprinde, la parter, panouri şi obiecte legate de viaţa comunităţii evreieşti în zona noastră în ultimii peste 400 de ani, iar la etaj o expoziţie permanentă în memoria orădenilor care şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului.

Lumini de sărbătoare

Noul muzeu a fost inaugurat în timpul Sărbătorii luminilor (Hanukkah), una dintre cele mai mari sărbători evreieşti. Înainte de discursuri, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Oradea, Felix Koppelmann, i-a invitat pe rabinul comunităţii evreieşti din Oradea, pe primarul Ilie Bolojan, pe subprefectul Iulius Delorean şi pe managerul Spitalului Județean, dr. Gheorghe Carp, să aprindă câte o lumânare în menora adusă în fosta Sinagogă.

Felix Koppelmann a subliniat apoi în discursul său cât de importantă a fost contribuţia Primăriei la deschiderea Muzeului. El a amintit că sinagoga fusese lăsată în paragină şi, cu ajutorul a 130.000 de dolari, a putut fi parţial reparată, însă cea mai mare contribuţie a avut-o apoi Primăria Oradea, care i-a finalizat reabilitarea şi s-a ocupat de amenajarea primului Muzeu al Evreilor din Oradea şi Bihor.

Mai târziu, în discursul său, Ilie Bolojan a subliniat că Primăria a investit în finalizarea reabilitării Sinagogii Aachvas Rein şi în deschiderea Muzeului în semn de recunoştinţă faţă de contribuţiile importante pe care comunitatea evreiască, alături de cea românească şi maghiară, le-a avut în dezvoltarea oraşului. De asemenea, a subliniat edilul, a fost un proiect menit să omagieze memoria celor circa 30.000 de evrei deportaţi din Oradea, din care cei mai mulţi au pierit în lagărele de concentrare la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

La eveniment au mai participat, între alţii, episcopul ortodox Sofronie Drincec, episcopul romano-catolic Böcskei László şi viceprimarul Florin Birta.  

Muzeul unei comunităţi

Muzeul istoriei evreilor din Oradea şi Bihor va funcţiona ca secţie a Muzeului Oraşului Oradea – Complex Cultural.

Fosta sinagogă readusă la viaţă găzduieşte la parter mai multe panouri moderne imprimate cu momente importante din istoria comunităţii evreieşti, dar şi informaţii despre familiile, arhitecţii şi inginerii care au ridicat bijuteriile arhitecturale ale Oradiei. Totodată, în câteva vitrine, au fost expuse obiecte şi documente preluate de la familii evreieşti din Oradea sau cu rădăcini în Oradea.

O contribuţie importantă a avut-o, astfel, familia Sonnenfeld, moştenitoarea palatului cu acelaşi nume de pe strada Moscovei. Este vorba de una dintre cele mai importante familii evreieşti orădene, care deţinea o tipografie şi un magazin în Piaţa Ferdinand. La inaugurarea Muzeului au participat și urmaşi ai celor care au construit palatul. Totodată, obiecte pentru muzeu a donat şi etnograful Tereza Mozes, autoarea cunoscutului volum "Evreii din Oradea".

Umbrele Holocaustului

La etajul Sinagogii a fost amenajată o expoziţie permanentă impresionată prin modernismul, dar şi prin însemnătatea ei.

Pe cele două scări care duc spre etaj au fost pictate umbre de femei, copii, bărbaţi, bătrâni trimişi în lagărele de concentrare, şi a fost reprezentată şi şina de tren spre Auschwitz şi cea din actualul Parc Bălcescu, de unde au plecat vagoanele cu evreii orădeni.

Pe una dintre scări, în memoria celor ucişi au fost depuse mai multe pietre. De altfel, Angela Lupşea, directorul Muzeului Oradiei, a transmis că toţi cei care vor să aducă un omagiu pot să lase acolo câte o piatră.

La etaj, pe podea au fost trasate şine, iar pe mai mulţi pereţi au fost inscripţionate numele persoanelor omorâte în timpul Holocaustului. În două zone, simbolic, au fost expuse mai multe valize şi bagaje, dar şi fotografii de mari dimensiuni realizate la Auschwitz. Pe panouri din sticlă vizitatorii pot citi toată istoria prigoanei împotriva evreilor din Oradea.

Lucrările de reabilitare a Sinagogii Aachvas Rein au început în luna mai a acestui an şi au fost finalizate în data de 5 octombrie 2018. Acestea au fost realizate de Primăria Oradea prin bugetul local, valoarea lor ridicându-se la aproximativ 380.000 lei. 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3105 RON
  • 1 EUR = 4.7788 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON