URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 19 IANUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La cele 100 proiecte aflate în derulare, primarul Bolojan vrea să mai implementeze încă 172, dacă tot a reuşit să rezolve accesarea banilor de la UE. Practic, în felul acesta, în 2020 Bihorul are pe rol 273 lucrări, pentru că vine şi Consiliul Judeţean cu o investiţie. Mă gândesc că au de gând să termine terminalul neterminat, care trebuia terminat cu doi ani în urmă.
Zic şi eu
Adrian Cris
În urmă cu un deceniu, când îşi începea primul mandat, primarul Ilie Bolojan socotea corect că Oradea trebuie înnoită radical, atât prin refacerea sistemelor de apă-canalizare şi de termoficare, cât şi prin reabilitarea clădirilor din centrul istoric, aşa încât acestea să devină atractive inclusiv turistic. Apoi a declanşat cele mai vaste operaţiuni în ambele direcţii, în ciuda contestărilor formulate de adversari.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
O mare parte din sudalmele pe care le încasează autorităţile ar fi evitabile dacă s-ar comunica sincer şi corect pe canalele oficiale. Dar, de cele mai multe ori, în România se preferă tăcerea. S-au făcut paşi mari înainte în domeniul comunicării în ultimii 30 de ani, dar încă suntem departe de lumea în care, atunci când apare o problemă, se organizează rapid o conferinţă de presă, preferabil în direct.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum am arătat săptămânile trecute, legislaţia noastră prevede posibilitatatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil. Dacă în episoadele anterioare am prezentat condiţiile de acordare a acestui ajutor, în continuare vom vedea procedura prin care ajutorul public judiciar poate fi obţinut.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Colica renală este o durere intensă la nivelul regiunii lombare şi abdominale determinată de obstacole organice sau funcţionale ale rinichilor şi căilor urinare. Obstacolele organice cele mai dese sunt calculii mobili din litiaza renală, cheagurile de sânge sau fragmentele de puroi din infecţiile cronice sau tumorile renale şi stenozele ureterale (modificări ale calibrului ureteral) din tuberculoza renală. Cele funcţionale sunt reprezentate de spasme ale musculaturii căilor urinare, care pot fi independente sau asociate cu obstacolele organice.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
14 August 2012, 17:37

Orădencele care au cucerit, în premieră, cel mai nordic vârf de 6.000 de metri de pe planetă au avut un ghid cu care se înţelegeau prin... semne (FOTO)

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

"Crazy rumânski", aşa le-a rămas porecla celor două alpiniste care au devenit primii români ce au păşit pe vârful Mramornaya Stena, din Kazakhstan. Reuşita este cu atât mai spectaculoasă cu cât expediţia a fost condusă de un ghid rus, cel care le-a şi dat porecla, un ursuz care nu ştia o boabă din altă limbă şi cu care au reuşit să se înţeleagă doar prin... semne.

Evenimentul a fost anunţat marţi, la sediul Salvamont Bihor, într-o conferinţă de presă la care au fost prezente şi artizanele reuşitei, beiuşeanca Cristina Ianc (26 de ani) şi Raluca Ianc (21 de ani), din Oradea.

Expediţia a durat, în total, 26 de zile şi a inclus, pe lângă Mramornaya Stena, şi escaladarea celui mai înalt pisc al Alpilor, vârful Mont Blanc (4.809 metri), şi a celui mai înalt din Turcia - Ararat (5.165 de metri). Alături de cele două bihorence, cel de al treilea român coautor al premierei naţionale este hunedoreanul Mihai Vlad.

Femei - bărbat

Cristina şi Raluca nu cântăresc, împreună, nici 90 de kilograme, dar fac lucruri ce depăşesc chiar şi posibilităţile fizice ale bărbaţilor alpinişti profesionişti.

Provocarea este hrana lor spirituală iar expresia "nu se poate" nu face parte din vocabularul lor. "Orice lucru pe care-l poate face un bărbat îl poate face şi o femeie. Iar performanţa în alpinism nu ţine neaparat de condiţia fizică, mai mult de voinţă, tehnică şi experienţă", au spus, la unison, Cristina şi Raluca.

Tinerele alpiniste sunt membre ale Clubului de Speologie "Cristal" din Oradea, unde s-au îndrăgostit de munte şi au deprins tehnicile de căţărare. După ce au ieşit din peşteri, au vrut să se caţere mai mult şi au ajuns la Salvamont. Iar de acolo, pe Mramornaya Stena.

"Cristina şi Raluca sunt viitoarele noastre speranţe ca salvatori montani. Sunt alpiniste de bază pentru Salvamont Bihor. Ce fac ele este extraordinar! Uneori, îi "mănâncă" pe băieţi. Sunt un exemplu pentru noi toţi", a zis Pinter Istvan, şeful Serviciul Judeţean Salvamont-Salvaspeo Bihor.

Primele emoţii

Ideea cuceririi vârfului Mramornaya Stena nu le-a venit uşor. "Ne-am gândit mult ce să vârf să alegem. Vroiam ceva special, un vârf nu foarte tranzitat şi necucerit de români. Iar Mramornaya Stena este o locaţie unde nu sunt mai mult de una, două expediţii anual", a povestestit Cristina Ianc.

Grupul de alpinişti a părăsit ţara în 15 iulie, aterizând în aceeaşi zi la Almata, capitala Kazachstanului, iar în tabăra de bază au ajuns a doua zi, după ce au mai avut de străbătut 300 de kilometri în maşini şi alţi 100 de kilometri cu elicopterul. Zborul le-a adus primele emoţii.

"Prima încercare de a zbura cu elicopterul în tabăra de bază de la Bayancol era să se termine într-un mod nu tocmai fericit, din cauza condiţiilor meteo. Piloţii au zburat destul de jos şi foarte aproape de masivul montan, ceea ce ne-a cam dat emoţii. În cele din urmă, după prima tentativă eşuată ne-am întors ne-am întors a doua zi dimineaţa", a spus Cristina Ianc.

Ascensiunea s-a desfăşurat în două etape, prima de aclimatizare şi a doua etapă a atacului final.

Mâncare - uscături, apă - zăpadă topită

Aclimatizarea s-a derulat succesiv pe parcursul a patru zile, timp în care în care bihorencele s-au obişnuit cu aerul rarefiat. "În tabăra II, la 5.200 metri, au început să apară simptomele răului de altitudine. Am avut ameţeală şi dureri de cap, în schimb am avut colegi care s-au simţit şi mai rău", a descris Raluca una dintre dificultăţile majore ale ascensiunilor la mari altitudini.

La condiţiile dificile de respirat s-au adăugat alte vicisitudini: hrana şi apa. Aproape o săptămână, cât a durat asaltul vârfului Mramornaya Stena, fetele au mâncat doar paste şi supă, uneori îmbunătăţită cu bucăţele de salam sau şuncă. Nevoia de calorii nu şi-au rezolvat-o cu energizante artificiale, ci cu o reţetă proprie a speologilor orădeni. "Am folosit un amestec din cafea cu miere şi nuci pisate. Acesta a fost singurul nostru energizant", a explicat Cristina.

Apa a fost o altă problemă majoră. "Aveam neoie de zece litri zilnic, pentru băut şi gătit. Două ore pe zi topeam zăpadă să avem apă", a completat-o Raluca.

Bucurie scurtă

Atacul final al vârfului Mramornaya Stena a pornit în dimineaţa zilei de 28 iulie. La ora 14:20, după patru ore de urcuş în corzi, au atins altitudinea maximă. Dar, bucuria a fost scurtă.

"Am stat puţin sus, vreo 40 de minute. După ce atingi vârful, te inundă o stare de euforie pe care nu o poţi trăi la maximă intensitate, nu poţi să te bucuri aşa cum ţi-ai dorit. Toată lumea se agită să facă fotografii, să întindă banere, steaguri... Iar viscolul îţi biciuia faţa la temperaturi de sub minus 15 grade Celsius. Bucuriei reuşitei am gustat-o seara, în timp ce-mi savuram ceaiul", a rememorat Cristina Ianc.

Coborârea s-a făcut într-o singură zi, apoi, a urmat o săptămână de relaxare şi turism cultural, în Kazachstan şi Kirghistan.

Expediţia soldată cucerirea, în premiera naţională, a vârfului Mramornaya Stena, face parte din proiectul "Cu paşi mici pe vârfuri mari". Grupul de alpinişti care au luat cu asalt cel mai nordic vârf cu o înălţime între 6.000 şi 7.000 de metri al planetei a fost format din trei români, trei cazaci, patru ruşi şi doi australieni. Dintre aceştia, doar unul dintre australieni nu au reuşit să atingă obiectivul final, victimă a răului de altitudine. Vârful Mramornaya Stena face parte din lanţul muntos Thian Shian, de la graniţa Chinei cu Kazakhstanul.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
felicitari!
beeetifull, bravo fetiliiii :*:*
Postat 06 Septembrie 2012, 13:45 de eu
bravo!
bravo! biologii de la oradea sunt cei mai tari! felicitari!
Postat 15 August 2012, 10:24 de colega
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2831 RON
  • 1 EUR = 4.7795 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON