Agitaţie, sâmbătă seară, la toate muzeele orădene. Mii de orădeni au răspuns invitaţiei acestora de a le trece pragul, la cea de-a 11-a ediţie a Nopţii Muzeelor, organizată de Complexul Muzeul Ţării Crişurilor. Ca de fiecare dată, accesul tuturor vizitatorilor a fost gratuit. În plus, în premieră, evenimentului s-au alăturat şi episcopiile oraşului, care şi-au prezentat propriile muzee, cu obiecte valoroase pentru fiecare cult, dar şi pentru istoria locului.
Haina îl face pe om!
Pentru cei mai mulţi dintre vizitatori, „pelerinajul” a început la Palatul Baroc, acolo unde Muzeul Ţării Crişurilor a expus inedita colecţie a Muzeului Naţional de Istorie, „Haina îl face pe om. Şase secole de istorie vestimentară”.
Curioşii au putut vedea cum se îmbrăca o prinţesă valahă în 1714, broderii cu fir de aur ale vremii ori chiar o garnitură de podoabe nobiliare ce a aparţinut principelui Transilvaniei Gabriel Bathory. A atras atenţia vizitatorilor şi o uniformă de husar de secol XIX cu o broderie cu stema Oradiei, tunica de maior de lăncieri care i-a aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza şi veşminte purtate de regii României: uniforma de soră de caritate a Reginei Maria sau uniforme ale regilor Carol I şi Ferdinand I, îndelung admirate de vizitatori.
Expoziţia va rămâne deschisă orădenilor până pe 14 iunie.
Moştenirea romano-catolică
După Palatul Baroc, destinaţia vizitatorilor Nopţii Muzeelor a fost Bazilica Romano-Catolică din vecinătate. Aici, doritorii au putut coborî în criptă sau au putut urca la etaj, unde se află muzeul catedralei. Acesta a devenit rapid o atracţie, mulţi orădeni stând la coadă chiar şi zeci de minute pentru a-l vizita. „Am avut peste 2.000 de vizitatori în două ore”, a spus Attila Lakatos, referent cultural al Episcopiei Romano-Catolice.
În acest muzeu, împărţit în patru săli, vizitatorii au văzut obiecte inedite. De pildă, monstranţa mare a catedralei, realizată din 5 kilograme de aur şi cu 127 de pietre preţioase, într-un atelier din Viena în 1750. Alte obiecte expuse au fost un altar portabil rămas moştenire de la episcopul militar Imre Bjelik, dar care a fost folosit pe câmpurile de luptă din toată Europa de 27 de episcopi, şi un ornat, veşmânt de ceremonie specific preoţilor, ce a fost donat de însăşi împărăteasa Maria Tereza.
Piesa de rezistenţă a muzeului din catedrală este însă relicvarul în formă de bust pentru moaştele Sfântului Ladislau, ce conţine o bucată din craniul sfântului considerat întemeietorul Oradiei.
Poftiţi la înălţime!
Orădenii au putut intra nestingheriţi şi în Episcopia Ortodoxă. Aici, muzeograful Lucreţia Ciordaş le-a arătat veşmintele episcopilor Roman Ciorogariu şi Nicolae Popovici, lucrate în fir de aur, cărţi şi tipărituri liturgice vechi chiar şi de 400 de ani, icoane sau uşi ale unor biserici bihorene, vechi şi ele de sute de ani.
La Catedrala Greco-Catolică Sfântul Nicolae din centrul Oradiei, vizitatorii au fost întâmpinaţi de episcopul Virgil Bercea şi de preotul paroh Ovidiu Duma. Acesta din urmă le-a prezentat curioşilor policandrele donate episcopiei unite de împărăteasa Maria Tereza, şi un hrisov datat 1911 şi găsit în turnul bisericii anul trecut, cu prilejul lucrărilor de renovare. De altfel, părintele Duma le-a spus vizitatorilor şi că, odată ce lucrările de reabilitare a scărilor ce urcă în turn vor fi finalizate, turnul va fi deschis publicului. Înalt de 67 de metri, acesta va fi astfel cel mai înalt punct de observare a centrului Oradiei.
Toate aceste muzee, alături de cele memoriale şi de cel militar, au putut fi vizitate de orădeni până la ora 1 dimineaţa. La finalul periplului, vizitatorii s-au putut întoarce acasă cu autobuze puse gratuit la dispoziţia lor de OTL.
.jpg "Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost construit ansamblul de blocuri din Calea Averescu (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.