Totul pe claxon! Bilanţul pe un an al Consiliului Judeţean arată lipsa proiectelor, investiţii în imagine şi angajări fără număr

Mai-marii judeţului au aniversat "pe burtă", prin tăcere mormântală, primul an de guvernare locală. După ce anul trecut reprezentanţii PSD, UDMR şi ALDE - Ioan Mang, Pasztor Sandor plus Traian Bodea - promiteau să "rupă norii" în fruntea Bihorului, fosta "staţiune de vacanţă", cum era ironizat înainte Consiliul Judeţean, a devenit bârlog de "hibernare" pentru şefi şi hogeac pentru clientela de partid.

BIHOREANUL a făcut un bilanţ de etapă ce spulberă iluziile: dincolo de foamea de imagine, conducerea CJ nu se poate lăuda cu niciun proiect nou care să genereze dezvoltarea judeţului, ba n-a fost în stare să le încheie nici pe cele preluate.

Debut cu stângul

Anul trecut, alianţa PSD-UDMR-ALDE întrerupea hegemonia PNL la Consiliul Judeţean, începută în 2008 prin Radu Ţîrle şi continuată în 2012 prin Cornel Popa, ambii aleşi uninominal, prin votul direct al bihorenilor. Revenirea la scrutinul pe liste de partid a dat câştig de cauză celor trei formaţiuni, astfel că deşi alegătorii au pus PNL pe primul loc, cu 17 mandate, PSD, UDMR şi ALDE au obţinut 9, respectiv 7 şi 2 mandate. În total 18, suficient ca Mang, Pasztor şi Bodea să preia şefia judeţului. E adevărat, nu proporţional cu scorul de la urne, PSD cedând UDMR funcţia de preşedinte şi mulţumindu-se cu una de vice, la fel ca ALDE.

Combinaţia a putut fi executată abia la a treia tentativă de constituire a noului CJ, când cele trei partide şi-au pus consilierii să voteze la vedere. De altfel, PNL a contestat procedura, iar Tribunalul Bihor a confirmat în primăvara acestui an încălcarea legii ce impunea vot secret. Verdictul final îl va da Curtea de Apel Timişoara, dar motivarea primei instanţe nu prea lasă loc de întors şi, ca urmare, reluarea alegerilor pentru şefia CJ Bihor nu e deloc exclusă.
 
"Greaua moştenire"

Indiferent ce decid magistraţii, cert e că actuala conducere a preluat un judeţ în dezvoltare. Toate statisticile oficiale date publicităţii anul trecut arată că în mai 2016 Bihorul a fost lider între cele şase judeţe care formează Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (împreună cu Clujul, Satu Mare, Sălajul, Bistriţa şi Maramureşul), ADRNV clasându-se la rându-i prima pe ţară la atragerea de fonduri europene.

Concret, Bihorul a fost cu 109 milioane euro mai bogat datorită proiectelor finalizate (ca de pildă modernizarea completă a Aeroportului ori punerea în funcţiune a centralei electrice pe biomasă de la Săcueni) sau în derulare (precum Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor).

Fosta conducere a lăsat însă şi restanţe, cele mai vizibile fiind amenajarea noului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, noile curse de pe Aeroportul Oradea şi operaţionalizarea Parcului Industrial din Tileagd, primul din afara Oradiei. Fiecare dintre acestea au şi devenit, de altfel, cal de bătaie pentru cei trei noi şefi ai CJ.
 
Promisiuni în trei

Atât în campanie, cât şi după instalarea în funcţii, reprezentanţii PSD, UDMR şi ALDE au promis finalizarea celor trei proiecte şi au adăugat altele.

Pasztor Sandor a făgăduit curse aeriene externe şi spre Litoral, lobby pentru Autostradă şi electrificarea căii ferate spre Cluj şi spre Ungaria, reabilitarea drumurilor judeţene, înfiinţarea de internate pe lângă şcolile profesionale din judeţ, sprijinirea Universităţii pentru a găzdui evenimente ştiinţifice naţionale şi internaţionale, organizarea la Oradea a "cel puţin" unui festival cultural de amploare regională, înfiinţarea Muzeului Satului în Băile 1 Mai, racordarea la magistrala velo europeană Coridorul 11, realizarea unui traseu ciclist spre Apuseni şi a altor două trasee în jurul Oradiei.

La rându-i, pe lângă darea în funcţiune a Muzeului, Ioan Mang a promis stadion de 30.000 locuri lângă Oradea, asfaltarea tuturor drumurilor judeţene din pământ (7 km) şi piatră (150 km) şi parcuri industriale. Iar Traian Bodea a mai avut o idee: construirea unui complex expoziţional care să găzduiască lunar câte un târg naţional şi internaţional.
 
Trâmbiţaşi şi protejaţi

Odată instalaţi, prima grijă a noilor şefi a fost, însă, crearea unui aparat de propagandă care să le mediatizeze viitoarele "succesuri". Purtător de cuvânt l-au pus pe realizatorul TTV Hizo Zoltan (mutat apoi ca specialist la Parcuri Industriale, în ciuda lipsei de studii şi de experienţă), Biroul de presă a fost împănat, fără concursuri, cu clientelă PSD (Mihai Baneş, patron al site-ului Bihorştiri), ALDE şi UDMR, iar în fruntea fantomaticei agenţii de presă proprii, NewsBihor, a fost pusă o altă fostă jurnalistă (Diana Vereş, ex-TVS), al cărei merit este cunoaşterea limbii maghiare, fixată drept condiţie obligatorie.

În plus, într-un singur an noua conducere a umflat şi schemele de personal ale numeroaselor structuri subordonate CJ, angajând 52 de protejaţi, unii lipsiţi de bunul-simţ de a se prezenta la serviciu, pentru a-şi justifica măcar aşa lefurile.
 
Ştafetă continuată

Din promisiunile electorale, şefii CJ au păstrat doar finalizarea a patru proiecte moştenite: sediul Muzeului şi Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, noi curse aeriene şi punerea în funcţiune a Parcului Industrial din Tileagd.

La Muzeu, după două licitaţii ratate anterior, Pasztor a încredinţat lucrările unei firme din Satu Mare, pentru redeschiderea parţială a instituţiei în această primăvară. De altfel, a şi găzduit două expoziţii temporare, dar este departe de o funcţionare permanentă, fie şi parţială. De asemenea, CJ a anunţat continuarea proiectelor pentru mobilare şi amenajări exterioare, dar deocamdată finanţarea n-a fost aprobată.

După ce a preluat Aeroportul la cheie şi cu negocierile pentru noile curse începute, conducerea CJ s-a lăudat cu zboruri Blue Air spre Torino (anulate după doar o lună), Bucureşti (foarte căutate) şi, estivale, spre Constanţa, plus altele, operate de Ryanair spre Barcelona (de fapt Girona), Milano (Bergamo), Eindhoven (mutate la Weeze înainte de a începe), Londra şi Memmingen (Germania). Previzibil, Aeroportul a reuşit anul acesta cea mai mare creştere a numărului de pasageri, aşa că a demarat alt proiect plănuit anterior, pentru încă un terminal.

Parcurile industriale (preconizate la Tileagd, Beiuş şi Săcueni tot din precedenta legislatură) bat însă pasul pe loc. Societatea de profil a CJ (din care Primăria Oradea s-a retras după ce i s-a refuzat colaborarea) a obţinut acreditarea pentru cel din Tileagd, dar nu are fonduri să-l doteze cu drumuri, apă, canalizare, electricitate, gaz etc. Ca să iasă din impas, CJ a racolat-o pe şefa Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea, Delia Ungur, însă oricât de pricepută ar fi, e greu de crezut că va găsi finanţare externă câtă vreme judeţul nu are bani de cofinanţare.
 
La stânga-mprejur

În timp ce au făcut uitate celelalte promisiuni electorale, şefii CJ şi-au schimbat şi "programul de guvernare", mutând accesul spre proiecte de care nu pomeniseră în campanie.

Primul pas l-a făcut Pasztor, care a înlocuit proiectul strategic de 10 milioane euro adoptat în mandatul anterior (inclusiv prin voturile UDMR şi PSD), pentru dezvoltarea turismului prin modernizarea căilor de acces (faimosul drum Şuşti-Moneasa), cu unul pe sănătate, estimat la 12-14 milioane euro, prin care Centrul Oncologic din Oradea ar fi fost dotat cu un al doilea accelerator de particule, iar spitalele orăşeneşti legate printr-un sistem de telemedicină cu cel Judeţean, gestionat de Primărie. Atâta doar că documentaţia n-a fost realizată nici până acum. În schimb, pentru că bihoreanul Florian Bodog a promis că va rezolva el acceleratorul, cu bani de la Ministerul Sănătăţii, proiectul a şi fost redus sub 10 milioane euro.

Mize mici

În paralel, şefii CJ au început să etaleze ambiţii mărunte: "revoluţionarea" transportului navetiştilor (cu GPS-uri pe autobuze, modernizarea staţiilor şi eticketing), studii de fezabilitate pentru bazine de înot semi-olimpice în toate oraşele (primele două fiind anunţate la Săcueni şi Nucet, dar fără finanţare), puncte de colectare a produselor agricole (nu se ştie câte şi unde) şi restaurarea clădirii sălii Arcadia, pentru teatrul de păpuşi (tot fără finanţare). În rest, multe intenţii ilogice, ca de pildă cea de-a cumpăra Băile Rimanoczy de la o bancă în timp ce lasă Policlinica Mare în autodemolare.
Că noua conducere a CJ nu are, de fapt, "viziunea" cu care se lăuda o confirmă până şi achiziţiile pe care le face. Obţinută de BIHOREANUL, lista acestora arată că şefii CJ nu au comandat elaborarea niciunui proiect major, ci doar documentaţii pentru continuarea celor moştenite, dar şi că sparge puţinii bani pe cheltuieli scandaloase: cărţi (majoritatea în limba maghiară) şi broşuri (în mii de exemplare), căni (tot cu miile), umbrele, cutii pentru vinuri de lux, ba chiar şi... sute de borcane de miere, toate furnizate de firme de casă. Dar despre orgiile financiare, săptămâna următoare...

PE JANTĂ
Nu sunt bani

În lipsa unui bilanţ pe care conducerea CJ să şi-l asume public, liderul opoziţiei liberale, Ionel Avrigeanu, a denunţat-o că "în afară de imagine, nu face nimic". El a acuzat, punctual, lipsa investiţiilor în drumuri, risipirea banilor pe documentaţii inutile, abandonarea promisiunilor privind traseele cicliste etc.

Deşi i-a fost solicitat un punct de vedere, preşedintele Pasztor a refuzat, promiţând o conferinţă de presă pe această temă. În loc să se ţină de cuvânt, a apărut la Digi 24 Oradea, unde s-a lăudat cu Aeroportul şi, surpriză, după angajările cu toptanul, a anunţat că judeţul nu are bani nici să-şi plătească funcţionarii până la finalul anului, aşa că ia în calcul concedieri: "Este prima oară când enunţ acest lucru, dar este o normalitate", a trântit Pasztor, care în campanie nu suflase nicio vorbă despre aşa ceva. După câteva zile, vicele Bodea l-a contrazis, susţinând că acest pericol "nu există", ceea ce spune totul despre coerenţa cu care e condus judeţul.