Sub cheie sau sub pământ? Ţarcurile cu deşeuri din Oradea sunt închise cu cartele, în oraşele vecine "se poartă" containerele subterane

În medie, orădenii aruncă lunar aproximativ 4.000 tone de deşeuri, din care o zecime sunt reciclabile. Obligaţiile europene sunt, însă, mai pretenţioase. Pentru ca oraşul să trimită la revalorificare o cantitate mai mare de deşeuri, dar şi pentru ca străzile să fie mai curate, Primăria recomandă tuturor asociaţiilor de proprietari să-şi închidă cu sisteme automate ţarcurile cu containere.

În alte oraşe, însă, moda este cu totul alta: containerele nu sunt puse sub lacăt, ci îngropate sub pământ, astfel încât cetăţenii să poată doar depune gunoaiele în ele, nu să le şi scoată, iar străzile să scape de duhori şi de aspectul inestetic.

Cu lacăte, dar degeaba

În 2010, în Oradea a început închiderea containerelor de gunoi ale asociaţiilor de proprietari în aşa-numitele incinte sau ţarcuri. Aici ar fi trebuit să stea, sub cheie, containerele cu capace negre, destinate deşeurilor menajere, şi cele cu capace galbene, pentru fracţia uscată: PET-uri, hârtii, cartoane, sticle, metale, doze de aluminiu.

Platformele au fost amenajate gratuit de Primărie, iar locatarii trebuiau să deschidă şi să închidă ţarcurile de fiecare dată când aruncau gunoaiele. Astfel, oamenii străzii n-ar mai fi trebuit să aibă acces la gunoaie, deci să amestece ori să împrăştie mizeriile. Din comoditate, însă, obiectivul s-a dovedit dificil de atins, oamenii lăsând uşile ţarcurilor mai tot timpul deschise.

RER Ecologic Service a fost nevoită să modifice incintele: a făcut o deschizătură deasupra containerelor, pentru ca utilizatorii să nu mai trebuiască să intre în ţarcuri, iar acestea să fie deschise doar de muncitorii de la salubritate, la golirea containerelor. Oamenii străzii se strecoară, totuşi, şi prin aceste fante...

Recomandare... automată

"Realitatea ne arată că se caută prea mult în pubele, astfel că gunoaiele sunt împrăştiate în jur. E adevărat că asociaţiile de proprietari au obligaţia de a reintroduce aceste gunoaie în containere, dar realmente nu fac nici ele faţă", recunoaşte viceprimarul Mircea Mălan (foto).

Drept urmare, acum Primăria recomandă tuturor asociaţiilor de proprietari să-şi închidă ţarcurile cu sisteme automate, cu cartelă, similare celor de la intrările în scările de bloc. Două asociaţii din Rogerius s-au şi dotat deja cu un astfel de sistem. Cu aceleaşi cartele cu care intră în bloc, locatarii deschid şi ţarcurile, iar uşile se închid automat în urma lor.

Zilele trecute, zece asociaţii au primit cadou, din partea firmei care administrează staţia de sortare a deşeurilor, Eco Bihor, câte un voucher în valoare de 1.500 lei, cu care pot achita contravaloarea instalării unui asemenea sistem. Asociaţiile au fost alese din rândul celor care în ultimele patru luni au adunat cele mai mari cantităţi de reciclabile, rezultate stabilite printr-o monitorizare atentă a deşeurilor făcută de muncitorii Eco Bihor şi ai RER Ecologic Service.

Gunoaie "la subsol"

În timp ce în Oradea încă se testează soluţii "clasice" pentru reuşita colectării selective şi pentru menţinerea curăţeniei, alte oraşe au optat deja pentru îngroparea containerelor. Recipientele propriu-zise sunt puse sub pământ, în cuve betonate, la suprafaţă rămânând doar un soi de coşuri de gunoi stradale, prin care oamenii aruncă deşeurile. Când golesc containerele, muncitorii le ridică printr-un sistem hidraulic, asemănător lifturilor. Aduse la suprafaţă, containerele sunt golite în autospeciale ca oricare altele. Beneficiile sunt evidente: oamenii străzii nu mai au pot împrăştia gunoaiele, iar de pe străzi dispare mirosul şi aspectul inestetic specifice acestor recipiente.

Primul oraş din România care a început să-şi "îngroape" containerele a fost, în 2010, Mediaşul. Acelaşi model de recipiente subterane se găseşte şi în Ploieşti, Târgu Jiu şi sectorul 3 din Bucureşti, iar în acest an edilii din Galaţi, Suceava, Cluj Napoca şi Alba Iulia au anunţat la rându-le că vor să aplice metoda. În fiecare din aceste oraşe containerele sunt îngropate etapizat, din cauza costurilor: amplasarea subterană a 4 containere costă cam 15.000 euro.

Primăria Oradea încă nu a luat în calcul implementarea noului sistem, dar o firmă specializată şi-a prezentat deja oferta. "Am investit în sistemul de colectare selectivă existent, cetăţenii s-au obişnuit cu el, aşa că trebuie să facem o analiză completă asupra oportunităţii unui astfel de sistem", spune Anca Sas, purtător de cuvânt al Primăriei. Altfel spus, edilii nu zic încă nici da, nici ba. Rămâne de văzut dacă nu cumva orădenii, exasperaţi de mirosuri şi mizerii, îi vor grăbi să se decidă...