Mii de bihoreni din tot judeţul sunt plimbaţi pe drumuri pentru evaluarea cererilor de pensionare sau de revizuire a dosarelor de pensii de boală după ce în 2015 au fost arestaţi zece doctori şi asistenţi din comisia de expertiză a Casei de Pensii care emiteau decizii pe bani. Disconfortul şi paguba lor este, însă, un mizilic pe lângă cea pe care a suportat-o statul prin faptul că, în ciuda certitudinii că deciziile au fost luate în schimbul mitei, a continuat să achite pensiile inclusiv celor care au dat şpăgi.
De ce nu a fost verificată corectitudinea pensionărilor? Pentru că nu s-a putut, spune şefa Casei de Pensii Bihor, adăugând însă că numărul pensionarilor a fost împuţinat semnificativ pe cale "naturală", adică prin revizuirea periodică a dosarelor.
Serviciul de Mită Medicală
Arestarea celor zece medici şi asistenţi ai Serviciului de expertiză din cadrul Casei de Pensii a fost decisă după o anchetă a poliţiştilor SICE, coordonată de Parchetul Bihor, care în perioada 11-15 mai şi 18-20 mai 2015 le-a monitorizat video şi audio cabinetele, constatând că din 738 persoane care solicitau pensionarea pe motiv de boală sau confirmarea deciziilor anterioare, 733 au dat şpăgi între 200-400 euro, respectiv de 100-400 lei. În cabinete şi la domiciliile celor zece investigatori au găsit sume cash de 1,4 milioane lei, 190.000 euro, 125.000 dolari şi 89.000 forinţi, iar în conturi depozite de 1,14 milioane lei, 39.000 euro şi 40.100 dolari, plus 36 case şi acţiuni de peste 1 milion lei.
Trimişi cu toţii în judecată, doi au şi fost condamnaţi, medicul Ovidiu Pleşa, care primise 235 de şpăgi, încasând 3 ani de închisoare cu suspendare, iar asistenta sa, Monica Ignat, complice la 163 şpăgi, 2 ani şi 8 luni tot cu suspendare. Motivul blândeţii? Au cooperat cu anchetatorii, povestind cum primeau mita şeful comisiei, Vasile Sălăjan, şi colegii lor medici Anca Grigorescu, Emilia Cun şi Ana Guţ, precum şi asistenţii Ioana Precup, Ladislau Pelle, Violeta Coşa şi Gianina Ţigan, dar şi felul în care cotizau şi pentru directorul Casei, Leontin Ţîrle, arestat şi el ulterior şi trimis în judecată.
Ca urmare a "dezmembrării" comisiei, în Bihor au rămas să facă examinări doar trei doctoriţe, dintre care una la Marghita, iar alta detaşată la Beiuş, astfel că actuala conducere a instituţiei a fost nevoită să rearondeze teritorial toţi beneficiarii din judeţ.
Prejudicii necunoscute
Paguba pe care a suportat-o statul prin continuarea plăţilor către toţi pensionarii de boală n-a măsurat-o, însă, nimeni. Culmea e că după arestarea celor zece, procurorii comunicaseră că au ridicat 2.300 dosare pentru a fi trimise unei comisii de specialitate spre reanaliză. "Lipsa de evaluare a stării de sănătate în raport cu actele medicale creează prezumţia că unele pensii au fost acordate nejustificat, fiind necesară o reevaluare riguroasă a tuturor beneficiarilor", explica în 2015 purtătorul de cuvânt al Parchetului Bihor, Maria Cotrău.
Ceea ce, totuşi, nu s-a întâmplat, a aflat BIHOREANUL de la succesoarea fostului director, Carmen Polman (foto): "Nu s-a putut face o reevaluare a dosarelor deoarece specialiştii nu se pot pronunţa post factum asupra stării de sănătate anterioare a persoanelor, şi nici nu pot contesta actele medicale pe care le aveau la un moment dat". Consecinţa e logică: nu se va şti niciodată câţi dintre pensionarii de boală trecuţi prin mâinile celor zece şpăgari aveau sau nu dreptul la sumele primite lunar, cuprinse între 400 şi 600 lei, şi evident nici prejudiciul la bugetul de pensii prin sumele achitate acestor persoane.
Bolnavi împuţinaţi
Pe de altă parte, directoarea Casei de Pensii afirmă că din 2015 până în prezent numărul pensionarilor de boală din Bihor a fost redus semnificativ prin revizuirea dosarelor medicale, de la peste 54.000 persoane la puţin peste 32.000 în prezent, din care 26.852 revizuibili. "Practic, la revizuirea periodică a dosarelor, care se face anual sau la doi ani, după caz, o parte dintre acestea au fost respinse, astfel că persoanele respective nu au mai beneficiat de pensii de boală", explică Polman.
Nici aşa, însă, tot nu se ştie dacă şi câţi dintre pensionarii trecuţi prin mâinile şpăgarilor din comisie erau sau nu îndreptăţiţi la pensii, din acelaşi motiv: experţii nu se pot pronunţa asupra unor situaţii anterioare, mai ales că la revizuirile din ultimii doi ani criteriile de examinare au fost mai severe decât înainte.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.